Bănița: cetatea dacică imposibil de vizitat în secolul XXI

Aflată din 1999 pe lista monumentelor istorice UNESCO, cetatea de la Bănița, lângă Petroșani, zace pitită pe un platou accesibil doar alpiniștilor experimentați și vulturilor. Din cauza problemelor de proprietate și a lipsei fondurilor, locația din vârf de munte rămâne un loc știut cu precădere de specialiști, dar aproape necunoscut publicului larg


Județul Hunedoara a fost cândva inima Daciei, iar fortărețele dacilor și mai apoi cele alese de romani ca edificii sunt vestigii prea puțin puse în valoare. La intrarea dinspre Deva în Petroșani stă pavăză ce a mai rămas din cetatea dacică Bănița „“ un loc ridicat de geto-daci pe o stâncă de var cu înălțimea de 146 de metri, având 3 pereți abrupți, așa cum au gândit dacii locul de amplasare a edificiului. și pentru că este atât de sus și greu de cucerit, pentru că se spune că romanii i-au cucerit pe dacii de aici doar prin înfometare, nici autoritățile contemporane nu reușesc să cucerească bătălia cu patrimoniul național.

Turnul de sus a fost zidit de geto-daci în vârful stâncii, iar ruinele au dăinuit până aproape de zilele noastre. Pe platoul neted de sus, lung de 35 m și lat de 17 m, platou retezat de mâna omului, a fost construit turnul cetății. Deși muntele și stânca sunt din piatră, fortificația a fost realizată din blocuri de piatră aduse de pe teritoriul de azi al Hațegului, iar acestea au forma dreptunghiulară de 60 cm lungime, 40 cm grosime și 20 cm înălțime, fiind construite cu îmbinări în formă de rândunică, prin metoda Murus Dacicus: http://www.romaniadevis.ro/dacia/zona-geto-daca/reconstituiri-3d/item/murus-dacicus-zid-dacic

Dacii au construit edificiul de la Bănița, așa cum spunea istoricul Lucius Florus (sec I „“II d.H.), ca pe un cuib de vulturi și există și o simulare 3D a ceea ce ar fi fost acolo cândva.

Drumul nu a putut fi reabilitat

Terenul pe care este construită cetatea dacică de la Bănița este acum problema care ține pe loc punerea în valoare a edificiului istoric. După ce a reușit să facă drumul spre cetățile dacice din nordul județului, Consiliul Județean Hunedoara spune că își îndreaptă atenția și spre cel de la intrarea în Valea Jiului, dar rămâne de văzut cum va face intabularea terenului.

Ani de zile, administrația de la Bănița, comună aflată la ieșirea înspre Deva din Petroșani, a vrut să pună în valoare muntele pe care este așezată cetatea dacică. Sub forma unui clopot, plasat într-o zonă de defileu, lângă Drumul Național, muntele ar putea să fie vizitat de turiștii interesați de istoria seculară a locului, însă nimeni nu poate acum să urce acolo fără corzi de alpinist. Drumul nu a putut fi reabilitat, iar acum mai apare și problema terenului, care, în parte, nu este al primăriei. „În proporție de 80% este al comunei Bănița, urmând ca pentru 20% să vedem cum putem reglementa situația juridică. Am avut discuții și cu conducerea Consiliului Județean Hunedoara, vizavi de  această problemă și urmează să vedem cum putem reglementa totul, iar după aceea căutăm să vedem cum accesăm fonduri europene, pentru punerea în valoare a întregului complex. și aici mă refer la cetatea dacică Bănița, dar și Peștera Bolii”, a declarat Ionel Burlec, primarul din comuna Bănița.

 

Ziduri de incintă, turnuri, platforme de luptă, val de apărare

Consiliul Județean Hunedoara a reușit reabilitarea drumului ce duce spre cetățile dacice de la Sarmizegetusa Regia, iar acum este deja constituit grupul de lucru și pentru alte obiective de același tip. „Avem un grup de lucru constituit la C. J. H. cu serviciul nostru de valorificare a patrimoniului și cu primăriile pe raza cărora există vestigii dacice: Bănița, Boșorod și Orăștioara de Sus. Încă ne străduim să clarificăm regimul juridic al terenurilor, să intabulăm acele zone care nu sunt intabulate, urmând ca ulterior să facem demersuri pe lângă Ministerul Culturii, ca acestea să intre în patrimoniul județului Hunedoara, așa cum este acum Sarmizegetusa Regia”, a menționat și Adrian David, președintele C. J. Hunedoara.

Cetatea dacică de la Bănița este una dintre cele șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei, care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România și datează din timpul lui Burebista. Regele Decebal a restaurat-o la vremea lui, dar a fost distrusă de războaiele purtate de daci și romani în zona noastră. Fortificațiile cuprind construcții cu scop militar: ziduri de incintă, turnuri, platforme de luptă, val de apărare. Sarcina cetății era de a bloca accesul spre Sarmizegetusa Regia dinspre sud. În incinta cetății a fost construit un turn de veghe, care înlesnea o observație satisfăcătoare a zonei, dar acum nu poate fi vizitată.

 

Steagul României flutură pe platoul inaccesibil

Până sus nu mai ajung decât alpiniștii și cetatea este o redută de necucerit chiar și acum. Sus însă, nu prea au mai rămas zidurile vechi. Asta pentru că între anii 1868 „“ 1870, când a fost construită calea ferată Petroșani „“ Simeria, constructorii italieni au folosit piatra pe care au rostogolit-o la vale, demolând zidurile.  „Italienii erau specializați în lucrări în piatră și, descoperind ruinele cetății, au demolat zidurile rămase, folosind blocurile de piatră la construcția tunelului, a podețului de cale ferată, iar localnicii, la ridicarea unor case din zona peșterii”, spune Ovidiu Rizopol, vicepreședinte al Asociației Petro Aqua, un ONG care a stabilit custodia Peșterii Bolii, peșteră care este sub muntele pe care este construită cetatea dacică.

Unul dintre zidurile cetății, a existat până în 1854, era ridicat spre Răsărit și măsura cam 20 m înălțime. Ascensiunea în cetate era posibilă dintr-o singură parte, dinspre nord „“est, dar acum de zeci de ani nu au mai urcat decât niște alpiniști și vulturii.  Sorin Oprea este unul dintre cei care urcă o dată pe an și montează acolo un steag al României, ca să fluture în vânt. Calea de acces nu a fost realizată nicicând și nimeni nu știe de existența ruinelor de sus. „Nu ar fi rău să poată fi vizitat locul, pentru că sus, pe platou, este o priveliște de vis. Din păcate, nu am reușit nimic, deși ar fi necesare câteva trepte și o bară pe care oamenii să se sprijine. Asta ar revigora zona, mai ales că edificiul este pe DN 66 și pe un drum european intens circulat”, a mai spus Ovidiu Rizopol, vicepreședinte al Asociației Petro Aqua.

Dacă vizităm Roma, orice ghid turistic va aminti de România și de cetățile din Hunedoara, atunci când va ajunge la Columna lui Traian, menționând că aceasta a fost ridicată atunci când Traian a cucerit teritorul de azi al României, iar mai apoi a creat inima Daciei în județul Hunedoara. Legendele istorice spun că după încheierea celor două războaie purtate de romani la nordul Dunării, aceștia i-au înfrânt definitiv pe daci și au creat provincia Dacia. Capitala regatului dac a fost transformată în castru pentru trupele rămase, iar în Țara Hațegului a fost construită o nouă capitală, cu același nume, Sarmizegetusa, dar în acest caz avem de a face cu un oraș roman.

Săpăturile arheologice au scos la iveală numeroase edificii publice, precum temple, amfiteatrul, palatul ministrului de finanțe sau forul, dar și clădiri de locuit, morminte sau fermele „“ villa rustica, înconjurând metropola. Colonia Dacica Sarmizegetusa are aproximativ 33 ha între ziduri și alte 60-80 ha în afara acestora, înscriindu-se între orașele de dimensiune medie la scara Imperiului. Pe această suprafață locuia o populație de aproximativ 15.000-20.000 locuitori. Orașul fondat de împăratul Traian mai dispunea și de un territorium în jur, o zonă imensă care se întindea din Munții Apuseni până la Dunăre. Această uriașă întindere de pământ semnifica faptul că metropola și oamenii săi dețineau și controlau comerțul de la Dunăre, agricultura din fertila vale a Mureșului și nu în ultimul rând profiturile aduse de minele de aur din Munții Apuseni, acestea fiind motivele pentru care a fost aleasă aici Capitala.

 

Prădate de căutătorii de comori

Cetățile dacice de la Sarmizegetusa Regia, Costești – Cetățuia, Blidaru, Luncani – Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna (Alba) au fost incluse pe lista UNESCO în anul 1999. De atunci, autoritățile județene din Hunedoara au solicitat, în mai multe rânduri, preluarea acestora în administrare, dar proiectele s-au blocat în diverse stadii. Singura pentru care s-a reușit trecerea în administrarea Consiliului Județean Hunedoara este cetatea de la Sarmizegetusa Regia.  În februarie 2013, Consiliul Județean Hunedoara a reușit să preia de la Ministerul Culturii, patrimoniul cetății dacice Sarmizegetusa Regia din Munții Orăștiei, devenind astfel administratorul monumentului istoric protejat UNESCO. Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia este singura din Munții Orăștiei care are un regulament de vizitare și este protejată de căutătorii de comori. Lipsa unei administrări adevărate s-a văzut și anul trecut, când braconierii arheologici au săpat zeci de gropi la Costești, Blidaru și Piatra Roșie „“ Luncani, cel mai probabil în urma unor detecții neautorizate.

 

Alte articole recomandate

Trimite un comentariu