Misteriosul dosar al „retrocedării Calimachi” Garda de Mediu București confirmă dezastrul din pădurea Băneasa, iar radiografia retrocedării în "dosarul Calimachi" developează circuite bizare.

Un memoriu detaliat înaintat în 2014 și 2016 către Ministerul Mediului de Coaliția pentru Mediu, o uniune de 35 de ONG-uri, descrie proporțiile inimaginabile ale dezastrului de la marginea Bucureștiului și conexiunile politico-financiare incredibile dezvoltate în jurul pădurii, cu interese imobiliare majore.


Amplasată cândva ca un brâu verde la marginea nordică a Bucureștiului, pădurea Băneasa se întinde pe 1.200 ha. Dintre acestea, 870 ha au fost deja retrocedate către persoane fizice sau juridice, un număr de aproximativ 550 de proprietari. Doar 480 ha au fost predate spre pază pe bază de contracte. Datele oficiale vin de la ITRSV „“ Garda Forestieră București.

Un tur făcut însă azi, la pas, printre arborii de la capătul Capitalei te înfioară. Sute de cioturi la vedere sau pitite prin lăstărișul crescut rapid pe zonele defrișate ilegal developează jaful început de pe la sfârșitul anilor „™90. Mai nou, metodele pungașilor s-au „rafinat” până acolo încât se fură și pământul: gropile stau mărturie pentru proaspăta „licență” în materie de hoție.

Media abundă de cazuri revoltătoare petrecute la Băneasa, unde vilele somptuoase au răsărit, ușor, ușor, în mijlocul pădurii. Asta sub ochii autorităților complice, nepăsătoare, ignorante sau, pur și simplu, depășite de amploarea fenomenului și de tentaculele nevăzute ale unei mafii dezvoltate la cel mai înalt nivel.

 

„Se plimbau cu lemnul prin pădure ca pe bulevard”

„Domne”™, am trăit vremuri în care prin pădure se plimbau rromii cu căruțele pline cu lemne de parcă ieșeau la promenadă pe bulevard! și nu-i stingherea nimeni! Acum s-au mai potolit transporturile astea pe blat, dar ăia care-au avut de făcut treburi și le-au făcut la timp”, spune un pădurar din Băneasa.

Poveștile despre practicile „operatorilor” de defrișări echivalează cu un album de inovație în materie de rapt organizat și tolerat: sodă caustică aruncată peste cioturi pentru a da impresia că e vorba despre un lemn mai vechi, uscat, ciocane de marcat falsificate, buldozere și excavatoare introduse în pădure în crucea nopții spre a lucra sub acoperirea întunericului, garanții oferite de oameni plasați în posturi-cheie de la Direcția Silvică, Romsilva și până la primării, Parlament și Guvern, limite de proprietăți retrasate din bidinea, plângeri penale și dosare dosite cu anii prin sertarele Poliției sau ale Parchetelor. Un veritabil Twin Peaks forestier!

 

Cum a vrut Gigi Becali să-și aducă stejarii roșii în propria curte

Din peisaj nu lipsesc nici legende cu accente suprarealiste. Gigi Becali are un teren de circa 10 hectare în zona Pipera. E perimetrul unde visează să construiască o bază de pregătire ultramodernă pentru Steaua. „Un proiect de adormit copiii, fiindcă ar trebui să achite niște taxe de-l apucă și pe el amețeala ca să defrișeze. În plus, la o asemenea suprafață, ar avea nevoie, legal, să obțină aviz direct de la un secretar de stat de la Mediu. Dar cine-i ăla care se mai încumetă să-și ia asemenea responsabilitate?”, sună întrebarea retorică venită din partea unui specialist și cunoscător al subiectului.

Pe tarlaua respectivă, ar exista stejar roșu. Se spune că zona a fost împădurită la ordinul personal al lui Ceaușescu, după o vizită în Canada, unde remarcase specimenul de arbore, care i-a căzut cu tronc. „Tovarășe, nu știm cum să facem rost de așa ceva, fiindcă e un tip de copac nespecific României”, ar fi venit răspunsul unui pădurar. Drept pedeapsă fiindcă l-a înfruntat pe dictator, omul ar fi ajuns la beci pentru vreo două săptămâni, timp în care colegii lui, speriați, s-au dat peste cap spre a găsi soluțiile pe gustul Iubitului Conducător.

Dintre acei stejari roșii, Gigi Becali ar fi vrut să aducă vreo zece la el în curte. Ca să-și ușureze misiunea, și-ar fi cumpărat special din SUA, cu vreo 60.000 de euro, o „gheară” concepută să scoată arborii din pământ cu tot cu rădăcină! „A și pus vreo câțiva băieți să taie de acolo și să-i livreze acasă, dar au fost prinși în timpul operațiunii. Cazul s-a pierdut pe drum, s-or fi apăsat niște butoane, dar omul o fi crezut că e ca la porumb: îl cultivi unde-ți trece prin cap”, mărturisește o sursă din domeniu. Astfel de istorii circulă și pe forumurile forestiere, le auzi și de la vecinii revoltați de episoadele ciudate, fără sfârșit, din pădurea Băneasa. Èši le relatează cu discreție inclusiv oameni de bună/credință din sistem, dar speriați de rețelele intangibile care stăpânesc zona.

 

Firele către mediile înalte

E o coincidență însă că un conglomerat de suspiciuni și fire nevăzute duc spre nume cu notorietate din spectrul politic sau către personaje cu funcții decizionale, precum Florentin Pandele, primarul de la Voluntari, Tinel Gheorghe, deputat PDL, trecut la PNL din februarie 2015, Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța, Gabriela Vrânceanu Firea (soția lui Florentin Pandele), senator PSD și candidată la Primăria București, Constantin Căiță, fost director al Ocolului Silvic București, Dumitru Voicu, fost șef al Direcției Silvice Ilfov, pensionat la sfârșitul lui 2015, sau Badea Marinescu, inspector șef al Gărzii Forestiere București?

Răspunsul e, deocamdată, el însuși, un cartof fierbinte, hrănit din indicii, supoziții și mister. Oamenii sunt nevinovați până la proba contrarie, dar cert e că, exceptând ultimele două personaje din enumerarea de mai sus, celelalte nume apar cu subiect și predicat într-un memoriu foarte dur înaintat către vechiul Minister al Mediului și Schimbărilor Climatice de Coaliția pentru Mediu din România, o uniune de ONG-uri implicate în domeniu. „Documentul a fost expediat în mai 2014, retrimis la începutul lui 2016, dar nu există o reacție oficială nici până în ziua de azi”, spune Dan Trifu de la Eco Civica, un ONG implicat în „cazul Băneasa”.

 

Soarta a 319,69 ha din „dosarul Calimachi”

Dimitrie Calimachi (sursa www.frr.ro )
Dimitrie Calimachi (sursa www.frr.ro )

Printre cazurile semnalate cu referire la pădurea Băneasa, în capul listei apare dosarul unei retrocedări cu efecte bizare. Este vorba despre „dosarul Dimitrie Calimachi”. Absolvent de Drept, bărbatul s-a stins în mai 2014, la vârsta de 87 de ani. A avut în spate o biografie princiară, străbunicul său fiind văr cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, de la care familia a moștenit sute de hectare în Băneasa, din generație în generație.

A fost o figură remarcabilă și în domeniul jurnalisticii și rugby-ului: a jucat în tinerețe la Locomotiva CFR și CSU București, a activat în federația de specialitate, a redactat cărți dedicate „balonului oval”, a lucrat la „Sportul popular”/”Sportul”, actualul ziar „Gazeta Sporturilor”, în perioada 1953-1989. Tatăl său, Scarlat Calimachi, supranumit „Prințul Roșu” pentru adeziunea la ideologia comunistă, era un reputat avocat, intrat în folclorul meseriei cu o replică celebră servită la un proces interbelic. Pe când pleda o cauză în favoarea unor sărmani, un magistrat militar l-a întrebat: „Ce legătură aveți cu poporul român?”. „Patru domnitori și un mitropolit”, a venit răspunsul devastator al lui Calimachi.

Așadar, după îndelungi proceduri administrative și juridice, lui Dimitrie Calimachi îi revenea în mai 2007 o suprafață de 319,69 ha din pădurea Băneasa, adică aproape jumătate din totalul retrocedărilor efectuate!

 

Donații și vânzări pe bandă rulantă imediat după punere în posesie

Alexandrina Calimachi (sursa adevarul.ro)
Alexandrina Calimachi (sursa adevarul.ro)

În decembrie 2007, soția lui Calimachi, Alexandrina Rodica, în calitate de mandatar, demara brusc un set ciudat de donații și vânzări pe sume derizorii ale unor terenuri dezmembrate din cel recuperat. Paradoxal, asta se întâmpla fix în perioada de boom imobiliar, când trendul pieței o luase cu prețurile spre cote amețitoare! Lista cuprinde identități eterogene, provenite din justiție, administrație, politică sau simpli cetățeni, bănuiți însă că ar fi fost „plantați” doar ca interfață pentru „grei” dornici să rămână în umbră.

Există cel puțin 7 contracte de donație către 7 persoane și 9 contracte de vânzare-cumpărare în folosul a 11 persoane. În total, prin aceste acte, Alexandrina Calimachi, 68 de ani la momentul tranzacțiilor, a cedat 22,5 hectare, obținând în total 107.700 euro. „Mizilic! În condițiile în care pe un hectar sunt în medie cam 400 metri cubi de masă lemnoasă, iar un metru cub brut costă circa 100 de lei, ia faceți socoteala cam cât iese!”, punctează un oficial familiarizat cu zona Băneasa. Ies vreo 200.000 de euroi! Să vedem însă grupul complet al beneficiarilor și câteva detalii de profil!

 

Ce-are de-a face Biblioteca Metropolitană cu Băneasa

1. FLORINEL ROTARU (63 ani) „“ fost director Biblioteca Metropolitană București

Donație 1 ha (nr. cadastral 6032/24)

Are un back-up tulbure. A fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, conflict de interese și fals în declarații. Printre altele, Rotaru e acuzat de plata unor sume exorbitante pentru cărți supraevaluate, bani cheltuiți pe simpozioane și excursii de lux, decontări pentru efectuarea unor lucrări fictive. Îi scotea pe oamenii din subordinea sa din programul normal de lucru și-i trimitea la proprietățile sale pentru a-i întreține gospodăria: tuns iarba, plantat și stropit pomi fructiferi, cositul livezii, culesul porumbului, construit cotețe pentru câini și pisici. Procurorii au dispus sechestru pe șase terenuri, nouă locuințe, 688 cărți și 17.500 de euro. În prezent, e judecat de Tribunalul București în stare de arest la domiciliu.

 

2. MÄ‚DÄ‚LINA FLORIANA APETREI (35 ani) „“ consilier pentru afaceri europene la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Donație 1 ha (nr. cadastral 6032/30)

Este fiica lui Traian Apetrei, directorul teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani. Înainte de a lucra la ÎCCJ, a activat pe un post similar la Ministerul Transporturilor. Pe declarațiile de avere afișate din 2008 până în prezent, terenul din Băneasa apare donat în ani diferiți: 2007, 2008, 2009. „O simplă confuzie, voi cerceta actele și, dacă e nevoie, voi face și modificările de rigoare”, spune Mădălina Apetrei. Susține că a primit cadoul din partea lui Dimitrie Calimachi pentru că sunt prieteni de familie, cunoscându-se de multă vreme de la Botoșani, prin intermediul părinților. Adaugă: „Aș vrea să dau și acum terenul ăsta, dar nu-l vrea nimeni. Nu cred că se vinde cu mai mult de 5-10 euro pe metru pătrat. În 2007, când am acceptat donația, prețurile în zonă erau cam de 50-100 de euro pe metro pătrat. Cine mai cumpără teren acolo are foarte multe pile și foarte mulți bani. Codul Silvic nu permite să facă nimic omului de rând, care nu are un spate în zona respectivă. Nu pot să-l exploatez, nu pot să vând, nu pot să despăduresc”.

 

3. SAVU ANDREEA VERONICA (40 ani) „“ cercetător la Politehnica din Lausanne (Elveția)

Donație 1 ha (nr. cadastral 6032/13)

Pentru a finaliza actul de donație, a împuternicit-o pe mama sa, Savu Maria Adriana. Pe biografia publicată pe pagina oficială a școlii Politehnice Federale din Lausanne, Savu arată că a plecat din România la 21 de ani, a studiat Fizică și Fizică Aplicată în SUA, iar din 2007 s-a mutat în Elveția, unde urmează un program post-doctoral.

 

șeful Ocolului Silvic semnează, apoi cumpără prin mama

4. CÄ‚IȚĂ ALEXANDRINA (69 ani) „“ mama lui Constantin Căiță, fost șef Ocol Silvic București

Contract vânzare-cumpărare 1 ha/15.000 E (nr. cadastral 6032/25)

În calitate de conducător al Ocolului Silvic București, a participat în mod direct la procedura de retrocedare a terenului cuvenit lui Dimitrie Calimachi. Semnătura sa se află pe cel puțin două documente eliberate pe circuitul reconstituirii proprietății: fișa tehnică de atribuire a terenului (înregistrată la O.S. București cu nr. 1822/24.05.2007) și Planul de Situație „“ Anexă la procesul verbal de punere în posesie (nr. 35FF204/04.06.2007).

 

„Contractul este pe numele mamei, fiindcă de la dânsa și de la fratele ei au fost banii. E adevărat, informația că există teren de vânzare am avut-o eu, dar nu mi se pare nimic în neregulă între faptul că am avut un rol în procesul de retrocedare și cumpărarea unui lot de la domnul Calimachi. A fost un preț corect și o tranzacție care nu poate lăsa loc la interpretări”

Constantin Căiță, fost șef Ocol Silvic București

 

5. ENACHE LUCIAN (51 ani) „“ fost consilier județean Ilfov

Contract vânzare-cumpărare 1 ha/4.100 E (nr. cadastral 6032/32)

Era apropiat și partener de afaceri cu Nae Nicolae, regele imobiliarelor din Ilfov, decedat în iulie 2013, când a fost călcat de tren la trecerea peste calea ferată situată la intrarea în Pipera. Fost consilier județean la Ilfov, ca și Enache, Nicolae îl împrumutase pe colegul său cu 1,3 milioane euro, potrivit declarației sale de avere din 2010. De asemenea, Enache și Nicolae erau împreună acționari la Real Estate Construct SRL din Tunari. În noiembrie 2009, numele său a apărut într-o investigație publicată de portalul hotnews.ro, cu referire la diferențele dintre averea declarată și donațiile efectuate pentru partid. Astfel, Enache avea venituri de 16.950 lei și efectuase donații în valoare de 65.950 lei! În declarația de avere din 2014, pe lângă terenul forestier cumpărat de la Dimitrie Calimachi, mai apar 6 loturi (3 agricole Luica/Călărași, 2 agricole Nana/Călărași, 1 intravilan Luica/Călărași), care totalizează 73,2 ha! Fiica sa, Georgiana, este avocat la societatea „Èšucă, Zbârcea & Asociații”.

 

6. NICOLAE DORIN PLAVETI (45 ani) „“ executor judecătoresc & MÄ‚RGÄ‚RIT DANIEL VIRGILIU (47 ani) „“ om de afaceri

Contract vânzare-cumpărare 5 ha/20.500 E (nr. cadastral 6032/33)

Fost avocat, Nicolae Plaveti profesează în prezent ca executor judecătoresc. Fratele lui, Iulius Dan Plaveti, a activat ca director general al importatorului auto German Top Trading, unde era și acționar (23%), iar în 2010 a ajuns în fruntea Agenției Naționale de Reglementare Energetică (ANRE), fiind promovat de ex-premierul Emil Boc. Săptămânalul „Kamikaze” publica în august 2010 un material în care susținea că soția lui Nicolae Plaveti este soră cu soția lui Cristache Rădulescu, fost președinte PDL Ilfov, fost șef al Consiliului Județean. Aceeași publicație evoca implicarea cuplului Plaveti „“ Mărgărit într-o urâtă afacere imobiliară, pe sectorul retrocedărilor: „Un nene a cedat drepturile litigioase asupra unui teren de 2,55 ha lui Dorin Plaveti și Daniel Mărgărit pentru suma de 10.000 de RON în august 2005. În anul următor, Prefectura Ilfov a semnat decizia de retrocedare pentru localnic. Degeaba însă, pentru că omul deja renunțase la teren. La momentul retrocedării, terenul pe care l-a primit valora 500.000 de euro. Actele cedării drepturilor litigioase au fost semnate la notarul Liuba Alexandrescu, asociată într-o societate comercială cu soția lui Cristache Rădulescu și cea a lui Dorin Plaveti. Pur întâmplător, acesta din urmă a fost numit de cumnatul Cristache în Consiliul de Administrație al Apă-Canal Ilfov SA”.

 

” Îmi pare rău, nu pot discuta. Sunt prins câteva zile cu niște cursuri, am doar scurte pauze de cafea. Abia în circa o săptămână am putea sta de vorbă. La revedere!”

Dorin Plaveti, executor judecătoresc

 

7. PAVEL MURGULY (74 ani) „“ pensionar, luptător pentru victoria Revoluției

Contract vânzare-cumpărare 2 ha/18.600 E (nr. cadastral 6032/10)

La sfârșitul lui 2013, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) elibera o adresă prin care susținea că Pavel Murguly n-a fost colaborator al Securității. Răspunsul a venit la solicitarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, unde Murguly apare în evidențe cu calitatea de „Remarcat” și cu numărul de certificat LRM-M-781.

 

8. MIHAELA TÄ‚NASE (56 ani)

Donație 1 ha (nr. cadastral 6032/29)

 

9. LÄ‚ZÄ‚RESCU MIHAIL CÄ‚TÄ‚LIN (43 ani)

Donație 1 ha (nr. cadastral 6032/23)

 

10. BUTUC RALUCA CRISTINA (37 ani)

Donație 1 ha (nr. cadastral 6032/28)

 

11. LÄ‚ZÄ‚RESCU LAURENÈšIU TRAIAN (29 ani)

Donație 5 ha (nr. cadastral 6032/14)

 

12. OLARIU FLOAREA (67 ani)

Contract vânzare-cumpărare 1 ha/4.100 E (nr. cadastral 6032/31)

 

13. POPA FLORIAN IULIAN (35 ani)

Contract vânzare-cumpărare 2 ha/18.600 E (nr. cadastral 6032/11)

 

14. ZAVERA MIHAELA CAMELIA (45 ani)

Contract vânzare-cumpărare 1 ha/4.100 E (nr. cadastral 6032/12)

 

15. ILIE NECULAE (88 ani) & NICOLAE MIHAI (54 ani)

Contract vânzare-cumpărare 2 ha/18.600 E (nr. cadastral 6032/7)

 

16. ȘERBAN CONSTANTIN (83 ani)

Contract vânzare-cumpărare 1 ha/4.100 E (nr. cadastral 6032/26).

 

Acte Donatie Vanzare – Dosarul Calimachi by MedianResearchCentre

Tranzacții în aceeași zi, la același notar

Cu o excepție, toate aceste documente au un numitor comun indubitabil. Au fost autentificate la același notar, Florica State, în două grupuri compacte: pe 14 decembrie și pe 19 decembrie 2007. Doar contractul lui Căiță a trecut prin alt notar, Irina Daniilescu, pe 10 decembrie 2009, la doi ani după grosul tranzacțiilor din „dosarul Calimachi”.

Memoriul ONG-urilor reunite sub umbrela Coaliției pentru Mediu introduce în ecuație încă o teorie explozivă: „Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a lăsat moștenire familiei Calimachi în jur de 280 ha pădure, după spusele unora, sau 320 ha, după spusele altora, în Trupul de Pădure Băneasa. Suspectăm că persoane cu funcții înalte, ce activau în respectivele comisii sau în cadrul unor instituții (primar Pandele „“ Voluntari; Murgescu „“ cadastrist în comisia Județeană Ilfov și Voluntari; Căiță C-tin – șef Ocol Silvic București, ITRSV-ul, d-na Ghiba „“ director OCPI Ilfov; Enache Lucian „“ subprefect) au pus în posesie o suprafață mai mare decât cea la care ar fi fost îndreptățită familia Calimachi”.

„Interpuși și tăieri pentru dezvoltări imobiliare”

și, în continuare, o explicație suplimentară: „Persoane care au ocupat sau ocupă funcții înalte, judecători, notari, cadastriști, subprefect de Ilfov, personal ITRSV, au primit, prin donații sau vânzări, suprafețe de pădure limitrofe cu parcela 40, folosindu-se și de interpuși, suprafețe ce totalizează diferența de câteva zeci de hectare între ceea ce ar fi trebuit să i se retrocedeze, legal, familiei Calimachi și cât ar fi primit în realitate”.

Plus o consecință remarcată în memoriu: „Acești domni, când s-au văzut cu respectivele proprietăți, au hotărât ca pădurea să fie tăiată pentru a crea spațiul necesar dezvoltărilor imobiliare, dorind a fi scutiți și de plata taxelor de scoatere din fondul forestier, invocând că nu mai e pădure pe amplasament. Nimic mai fals, deoarece pentru un teren forestier, indiferent că există sau nu pădure, nu scapi de taxele de scoatere din fond forestier, pentru că se ia în considerare specia principală, de bază, și clasa de producție din arboretul vecin”.

În fața acestei înlănțuiri ciudate de operațiuni imobiliare, Alexandrina Calimachi reacționează însă cu o doză de iritare și cu un nonrăspuns: „Dar ce vă interesează pe dumneavoastră subiectul? De unde știți că am fost mandatară a lui Dimitrie Calimachi? Dacă aveți atâtea date, ce vă mai trebuie de la mine? Sunt o femeie bătrână și nici nu mă aflu în țară. Vă rog să discutați cu avocatul familiei, domnul Dumitrescu, actualmente ambasadorul României în Portugalia”. Ceva însă nu se leagă, fiindcă, potrivit portalului MAE, misiunea de la Lisabona e condusă din 2011 de un alt diplomat: Vasile Popovici.

Alexandrina Calimachi refuză să discute inclusiv despre prejudiciul cumulat pe terenurile sale ca urmare a defrișărilor ilegale. După ce familia a intrat în posesia suprafețelor de peste 300 ha, a încheiat contracte de pază și prestări servicii silvice cu O.S. București.

_ALX7381

Direcția Silvică pierde prin neprezentare procesul defrișărilor din „zona Calimachi”

Iar în august 2012, în urma unor controale, Direcția Silvică Ilfov constata un val de defrișări ilegale în „unitățile Calimachi” și emitea decizia nr. 74/17.08.2012. Concluzia: „Se impută domnului Sindilă Ilie suma totală de 533.819,50 lei („¦), cu titlu de contravaloare material lemnos tăiat ilegal și nejustificat (868,92 mc + 140,297 mc + 18, 639 mc) din fondul forestier aflat în proprietatea privată a d-lui Calimachi Dimitrie”.

Sindilă Ilie este pădurarul care ar fi avut în grijă tarlalele jefuite, potrivit DS Ilfov. Instituția operase desfacerea contractului său de muncă, a revenit asupra deciziei în urma unei contestații și, la Curtea de Apel București, a pierdut inclusiv procesul deschis de Sindilă cu privire la paguba imputată, echivalentă cu circa 120.000 euro. Formula după care s-a ajuns la acest final este și ea ciudată, ridicând semne de întrebare asupra intențiilor reale ale Direcției Silvice, prezidată de Dumitru Voicu până la sfârșitul lui 2015, când a ieșit la pensie. În primă fază, DS Ilfov a pierdut în fața lui Sindilă pe o lipsă de apărare! Jurista Georgiana Voicu nu s-a prezentat la termen, invocând faptul că se afla în concediu la momentul respectiv și era singura specialistă a instituției. Iar în recurs a luat cunoștință pe loc de documentele depuse de Sindilă și și-a pregătit pledoaria în câteva minute, în fața instanței, după cum reiese din decizia civilă nr. 2186/21.03.2014, dosar nr. 12227/3/2012.

și o precizare: după retragerea lui Dumitru Voicu, jurista Georgiana Voicu (fără legătură de rudenie cu fostul său șef, doar o potrivire de nume, dar ambii sunt originari din Dâmbovița) a plecat și ea din DS Ilfov. „S-a transferat la Autoritatea de Supraveghere Financiară”, pretind apropiați ai acesteia. ASF e celebra instituție recunoscută pentru rețelele de nepotism dezvoltate la nivelul angajaților, cu salarii lunare extrem de generoase.

 

28 de plângeri penale, doar 3 ajunse în instanță

Pagubele din „dosarul Sindilă „“ Calimachi” ar rămâne, prin urmare, în sarcina Direcției Silvice. Adică a statului. „Sunt adunate acolo prejudicii de milioane de euro pe care trebuie să le achite Direcția din zeci de procese pierdute”, spun surse din domeniu. Iar datele precise par să fie top secret, căci DS Ilfov, condusă azi de Cezar Răduță, refuză să le comunice sub justificarea că nu ar fi de interes public în conformitate cu legea 544/2001!

Stau pe masă doar câteva indicii semnalate în concluziile memoriului Coaliției pentru Mediu: „Faptele petrecute în pădurea Băneasa, de la punerea în posesie și până în prezent, au dus la tăierea a cel puțin 60 ha de pădure și sustragerea a cel puțin 5000 de mc de lemn. Ele sunt de natură penală, fiind încălcate numeroase legi cum ar fi legislația silvică, legislația retrocedărilor, legislația construcțiilor, urbanismului, mediului și, în cele din urmă, Codul Penal. Responsabil de verificarea punerilor în posesie, aprobarea acestora, asigurarea cu servicii silvice, prin pază, și alte servicii, inclusive scoateri din fondul forestier în pădurea Băneasa, este ITRSV București. Înțelegem acum de unde vin atâtea presiuni pe pădurea Băneasa, pe fondul forestier și, în final, pe Codul Silvic. Cei care pun la cale marea defrișare a pădurii Băneasa nu doresc altceva decât transformarea acesteia într-o afacere imobiliară, cu consecințe foarte grave pentru mediu și sănătatea populației”.

Pe ultima sută de metri, un răspuns oficial din partea ITRSV „“ Garda de Mediu București dă conturul precis al haosului: „În perioada 2011-2015, au fost efectuate 50 de controale și verificări în urma cărora s-au întocmit 28 de plângeri penale și s-au aplicat 25 de contravenții silvice. VOLUMUL TOTAL DE MASÄ‚ LEMNOASÄ‚ CONSTATAT A FI TÄ‚IAT ILEGAL ESTE DE 10.300 MC. DIN NUMÄ‚RUL TOTAL DE 28 DE PLÂNGERI PENALE, LA INSTANÈšELE DE JUDECATÄ‚ AU AJUNS 3 PLÂNGERI PENALE”. Dosare moarte prin sertarele organelor de anchetă. Amin!


 

Componența Comisiei Locale Voluntari de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, 2007*

Florentin Pandele

Ion Bogaciu

Carmen șerban

Simona Iordache

Ionica Dumitrache

Codruța Visoreanu

Mugurel Ghinescu

Ioan Gincu

Petre Ionescu

*sursa: comunicare Primăria Voluntari


 

Componența Comisiei Județene Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, 2007*

Nicolae Jecu (prefect)

Valentin Delcea (subprefect)

Caterina Popa (subprefect)

Gheorghe Olteanu (direcția legalitate acte Prefectură)

Ruxandra Ghiba (director OCPI)

Ion Soare (DADR)

Zoltan Nagy Bege (Agenția Domeniilor Statului)

Elie Ioanovici (director ANIF)

Niculae Cismaru (vicepreședinte CJ Ilfov)

Badea Marinescu (director ITRSV București)

George Capanu (director DS București)

Leonard Papuc (Asociația Proprietarilor Păduri)

Sebastian Grecu (Asociația Administratorilor Păduri)

Victor Burlacu (SNTR Propact)

* sursa: comunicare Prefectura Ilfov

 

Alte articole recomandate

Trimite un comentariu