Orange a montat o uriașă antenă GSM în mijlocul vechii cetăți medievale a Bistriței

În 2004, primăria bistrițeană, fără avizul Ministerului Culturii, a dat undă verde companiei de telefonie mobilă să ridice dispozitivul de comunicații în inima sitului arheologic similar cu Sarmisegetuza, clasat din 1992 pe lista monumentelor istorice. Direcția locală de patrimoniu se agită acum să scoată din locație antena care deservește întreaga Transilvanie, dar cei de la Orange susțin că operațiunea i-ar costa 1,5 – 2 milioane de euro!


În România există 250 de cetăți și biserici fortificate construite de sași începând din secolul XIV, construcții care reprezintă o mărturie vie a modului de viață și a organizării societății săsești din perioada respectivă. Sașii transilvăneni au locuit în șapte cetăți medievale („sieben burgen”) care au dat numele german al Transilvaniei, „Siebenburgen”: Bistrița (Bistritz), Brașov (Kronstadt), Cluj (Klausenburg), Mediaș (Mediasch), Orăștie (Broos), Sibiu (Hermannstadt) și Sighișoara (Schburg).

Bistrița este cel mai nordic burg al Transilvaniei și a fost catalogat încă din 1564 de un celebru călător italian, Giovano Andreea Gramo, ca fiind cel mai frumos oraș al Transilvaniei. În 1241, Bistrița a primit numele de Nosa, iar ținutul era Nosnerland.

Puține județe din țară se pot lăuda cu o istorie atât de bogată ca bistrițenii. În lista monumentelor istorice din 1955 erau 53 de obiective, iar acum 768 de obiective din județul Bistrița-Năsăud, de importanță deosebită pentru istoria românilor, sunt trecute în lista monumentelor istorice. Toate obiectivele, situri arheologice, case, conace boierești sau castele, sunt prinse în cea mai nouă inventariere a monumentelor istorice din Bistrița-Năsăud, însă, din păcate, peste 70 la sută din obiectivele care stau mărturie identității bistrițenilor se află într-o stare avansată de degradare și în câțiva ani vor fi pierdute.

 

Prima cetate a Bistriței „“ cea mai mare construcție de acest gen, asediată și dărâmată

Unul dintre cele mai importante situri arheologice este al vechii cetăți a Bistriței.  Prima cetate a celui mai nordic burg săsesc din Transilvania a fost construită pe Dealul Târgului, la 3 km depărtare de actualul oraș. Fosta cetate a Bistriței este considerată de arheologi ca fiind cea mai mare construcție de acest gen, dimensiunile sale, descoperite în urma săpăturilor arheologice, fiind impresionante: vechea cetate a orașului avea 670 m lungime și aproape 90 m lățime! Fortificația avea o formă ovală și foarte alungită.

Cercetătorul Gabriela Rădulescu de la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud spune că „este cea mai mare fortificație de acest gen din Transilvania. Elementele componente ale cetății sunt din ziduri de piatră brută, având grosimea de 1-2 metri, șanțuri și valuri de apărare. Pe podeaua unei încăperi a fost descoperită o monedă de argint de la Ștefan al V-lea. Este una dintre rarele ocazii în care materialul provenit dintr-un astfel de complex să poată fi datat atât de exact”.

Istoricul Corneliu Gaiu de la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud spune că ideea de a construi o fortificație pentru a proteja locuitorii centrelor importante a venit după invazia mongolă din 1241 care a provocat mari distrugeri la nivelul Regatului Ungariei și al Europei. „Ca urmare a acestei invazii s-a trecut la realizarea unor fortificații de zid întreg în spațiul Transilvaniei. La Bistrița s-a stabilit că locul de pe burg (Dealul Târgului) e cel mai adecvat loc pentru a se amenaja o astfel de fortificație. Era mai mult o cetate de refugiu, nu o cetate funcțională cu un comitet de cetate, cu un castelan”, explică istoricul.

Nu se știe exact când a fost construită cetatea, arheologii au stabilit că  în anul 1272 era deja ridicată și își îndeplinea rolul de apărare pentru care a fost construită.

În această formulă, vechea cetate a Bistriței a supraviețuit doar un veac și jumătate, în anul 1457 orășenii care locuiau în „Cetatea de jos” s-au revoltat împotriva abuzurilor lui Mihail Szilagyi (fost guvernator al Regatului Ungariei în 1458, voievod al Transilvaniei, conte de Horogszeg și comandant de armată) și asediază cetatea de pe deal.

În 1464, Matei Corvin menționa că regele vânduse bistrițenilor cetatea pentru 6.000 de florentini de aur și încet – încet cetatea de pe deal a fost abandonată, iar bistrițenii au început să o demoleze ducând piatra de la vechea cetate la noua fortificație a Bistriței.

Chiar dacă rămășițele vechii cetăți sunt încă vizibile și ar putea deveni un punct de atracție turistică însemnat, autoritățile locale nici nu se gândesc să pună în valoare vechea cetate de pe Dealul Târgului. Mai mult, au aprobat ca în mijlocul acesteia să fie instalată o antenă GSM de mari dimensiuni.

 

„Stâlpul trebuie mutat, iar terenul readus la starea anterioară”

Deși vechiul sit al orașului este înscris în Lista monumentelor istorice încă din 1992 (Situl arheologic Cetatea de pe Dealul Târgului face parte din lista monumentelor istorice de categorie A încă din anul 1992 – BN-I-s-A-01273, poziția 8), în 2004 Primăria Municipiului Bistrița a emis o autorizație de construcție firmei Orange care solicitase amplasarea unei antene de telefonie în această zonă.

Fără să țină cont de faptul că aceasta va fi amplasată în zona deosebit de valoroasă, de nivelul cetății de la Sarmisegetuza, Primăria Bistrița nici măcar nu s-a sinchisit să ceară acordul Direcției pentru Cultură Bistrița-Năsăud. A emis autorizația de construcție și firma și-a construit liniștită antena de telefonie. Ani de zile nimeni nu a deranjat-o.

Noua conducere a Direcției pentru Cultură și Patrimoniul Național Bistrița-Năsăud a început în ultima perioadă demersuri serioase legate de înlăturarea din situl arheologic a antenei de telefonie.

Le-a luat un an de zile să afle cine este de fapt proprietarul antenei cu pricina și apoi l-au chemat pe acesta la discuții. Nu mică le-a fost uimirea să descopere că firma de telefonie Orange are antena construită legal, așa cum i s-a solicitat de la Primăria Municipiului Bistrița, fără aviz de la Ministerul Culturii.

Antena de telefonie este construită fix în mijlocul vechii cetăți a orașului, într-o zonă de importanță majoră, iar Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Național Bistrița-Năsăud a cerut companiei s-o demonteze și s-o mute într-o altă locație.

„Firma este bine intenționată. A obținut autorizația de construcție a antenei respective de la Primăria Municipiului Bistrița, care a emis autorizația fără a solicita însă avizul de la Ministerul Culturii. Este clar că la mijloc există o culpă. Legea patrimoniului este din 2001, investițiile s-au făcut în 2004! Firma spune că pentru a muta stâlpul este nevoie de o investiție de 1,5 „“ 2 milioane de euro pentru că trebuie să schimbe tot sistemul de comunicații din Transilvania. Asta este, din păcate. Legea patrimoniului trebuie respectată! Acest sit este de clasă A, este echivalentul cetății de la Sarmisegetuza”, spune Alexandru Uiuiu, directorul Direcției pentru Cultură și Patrimoniul Național Bistrița-Năsăud.

Direcția pe care o conduce a făcut și o cercetare arheologică la fața locului și a constatat că antena este montată chiar în mijlocul cetății, nu într-o margine sau într-o zonă de protecție, așa că soluții nu sunt.

„Situația este delicată. Antena este chiar în vechea cetate. Pe cei de la Orange i-am trimis la București, la Comisia Națională de Arheologie și la Ministerul Culturii, să vadă ce se poate face. Trebuie să se facă o diagnoză arheologică în interior, o descărcare arheologică a terenului sau, dacă nu, să obțină o confirmare din partea Ministerului Culturii că au voie să pună stâlpul acolo. Ei sunt de bună-credință, au făcut tot ce li s-a spus, dar stâlpul trebuie mutat și terenul readus la forma inițială”, mai spune Uiuiu.

De vină în toată povestea acesta este Primăria Municipiului Bistrița, care însă ridică din umeri și explică monosilabic că în momentul în care ar fi dat autorizația pentru construirea antenei, respectiv anul 2004, zona nu ar fi fost încadrată ca sit arheologic. Nimic mai fals, nimic mai greșit! Situl este clasat din 1992!

„Legea a fost încălcată fără știrea beneficiarului și nu din rea-voință, ci din cauză că nu au fost îndeplinite niște proceduri. În 2004, Consiliul Local a aprobat și scoaterea din fondul forestier a parcelei respective și concesionarea ei către compania Orange fără a solicita și vreun aviz de la Ministerul Culturii, ignorând că aici este situl primei cetăți a Bistriței”, mai spune Alexandru Uiuiu.

Deocamdată autoritățile locale așteaptă să vadă ce decizie va lua compania Orange, care se poate îndrepta împotriva lor, solicitând despăgubiri de milioane de euro dacă Ministerul Culturii o va obliga în continuare să demonteze antena.

Reprezentanții Orange România au ajuns deja de mai multe ori la Bistrița pentru a discuta cu reprezentanții Direcției pentru Cultură despre ceea ce e de făcut. Nici ei nu știu deocamdată ce vor face în continuare și au declarat doar că „prioritatea Orange este să ofere servicii la cele mai înalte standarde, cât și acoperire optimă, astfel încât clienții să beneficieze de conectivitate fără compromisuri. În consolidarea rețelei, Orange respectă legislația și colaborează îndeaproape cu autoritățile române pentru a îndeplini toate standardele. În ceea ce privește zona de infrastructură din Bistrița, la fel ca în cazul oricărui proiect pe care îl dezvoltăm, ne consultăm cu autoritățile locale, pentru a obține necesarul de avize în vederea desfășurării lucrărilor. Astfel, în momentul în care derulăm lucrările, avem ca prioritate respectarea direcțiilor stabilite de autorități”.

 

Cetatea Bistriței, distrusă și a doua oară

Nici a doua cetate a Bistriței nu a avut o soartă mai bună. Ridicată cu mari eforturi financiare, cetatea Bistriței a fost construită cu trei porți de intrare – Poarta Lemnelor, Poarta Spitalului și Poarta Ungurească. Cetatea era împrejmuită de 18 turnuri de apărare, astăzi mai existând în picioare un singur turn „“ Turnul Dogarilor, care se păstrează într-o stare bună și poate fi admirat și vizitat.

În trecut, cetatea era apărată de meșterii orașului grupați în bresle și fiecare breaslă avea în grijă un turn de apărare, denumit după meșteșugarii vremii „“ Turnul Fierarilor, Turnul Rotarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Aurarilor, Turnul Măcelarilor, Turnul Tâmplarilor. Astăzi, din cetate a mai rămas unul din turnurile de apărare, Turnul Dogarilor, cu cele trei niveluri și 35 m înălțime, Biserica Evanghelică construită în secolul al XV-lea în stil gotic și unele bucăți din zid, în secolul al XIX-lea cetatea intrând într-un amplu proces de demolare.

Pierderea celei de-a doua cetăți a Bistriței nu a impresionat pe nimeni până acum, când noua administrație vrea să redea Bistriței parfumul vechiului burg săsesc, burg care atrage mii de turiști.

Anul trecut, cu 10 milioane de euro, Primăria Bistrița a amenajat o parte din zona centrală a orașului, a reabilitat două piațete și 10 din cele 19 pasaje pietonale de trecere prin vechea cetate a orașului. Însă majoritatea lucrărilor au fost făcute în bătaie de joc de grupul de firme care a câștigat licitația. Toate pavajele se mișcă, mobilierul urban a ruginit, iar ceasurile și fântânile medievale nu sunt funcționale. Primăria Bistrița i-a obligat pe reprezentanții firmelor să repare toate defectele, orașul fiind, la această dată, din nou în plin șantier.

Autoritățile din Bistrița-Năsăud au găsit în urma lucrărilor de reabilitare a centrului istoric, declanșate în ultimul an, și rămășițele Porții Broaștelor, însă lipsa de interes a arheologilor legată de această descoperire a determinat autoritățile să îngroape vestigiile arheologice și să o evidențieze, anemic, la suprafața solului, din câteva blocuri de piatră lipsite de importanță.

Noua administrație vrea să acceseze fonduri europene pentru reabilitarea și punerea în valoare a vechii cetăți a orașului, vrea să reamenajeze Poarta Lemnelor, cea mai importantă poartă de acces a orașului medieval, care avea un turn de 28 m.

Micii pași făcuți de Primăria Bistrița pentru punerea în valoare a patrimoniului orașului nu au rămas fără ecou, de la reabilitarea turnului Bisericii Evanghelice, care este singurul din țară dotat cu lift panoramic de acces, numărul turiștilor care ajung în Bistrița a crescut de câteva sute de ori.

 

Alte articole recomandate

Trimite un comentariu