Valea Vinului: Ruine pe urmele lui Rebreanu, Coșbuc și Sadoveanu

Situat la 80 km de Bistrița, fostul complex al Uniunii Scriitorilor, unde veneau să creeze mari autori ai literaturii române, e abandonat și ajuns în paragină. Direcția de Patrimoniu Bistrița încearcă din 2014 să claseze monumentul pe lista de patrimoniu pentru a obține fonduri europene necesare revitalizării.


 

Două clădiri de patrimoniu, de o frumusețe inestimabilă, fiind construite în urmă cu peste 120 de ani, în stilul hotelurilor elvețiene, sunt la un pas de a dispărea de pe fața pământului după ce au fost ignorate ani de zile de autorități și vandalizate în ultimul an de hoți, care au încercat inclusiv să le dea foc.

Anchetatorii parcă sunt legați la ochi: spun că degradarea este una naturală, provocată de vreme și de lipsa investițiilor. Nu pot explica însă cum sobele de teracotă, de exemplu, s-au „demontat” singure și au „fugit” pe uși. Nu pot susține ce tornadă a ridicat paturile din camere și le-a făcut nevăzute. Ancheta polițiștilor bistrițeni, susținută și de procurori, este una de-a dreptul jignitoare pentru toți cei care au văzut cum arăta în urmă cu doar doi ani acest complex, astăzi singurele dovezi rămase fiind imaginile publicate în urmă cu câțiva ani de TVR.

În tot acest timp, Ministerul Culturii, prea ocupat să răspundă întrebărilor legate de soarta acestor clădiri, a permis cu bună știință ca ambele imobile, cu 38 de camere care altădată adăposteau sute de turiști, fiind și locul preferat de recreere al celor mai mari scriitori ai României, să se distrugă.

Acum nici măcar autoritățile locale, care au încercat ani de zile să intre în posesia clădirilor, pe vremea când acestea se mai puteau salva, nu le mai vor. Costurile pentru reabilitarea lor sunt cu mult peste posibilitățile unei primării de comună, iar Consiliul Județean Bistrița-Năsăud are mult prea multe monumente de salvat, pe listă nemaifiind loc și pentru Casa Scriitorilor de la Valea Vinului.

Confort regal pentru scriitorii români

Încă din secolul al  XVIII-lea, localitatea Valea Vinului a fost renumită pentru apele minerale existente la poalele munților Rodnei și a devenit o zonă turistică deosebită.

În anul 1900 a fost construit Hotelul Băilor, după modelul unor vechi hoteluri elvețiene. Clădirile și terenurile din această zonă au aparținut în perioada interbelică Fundației Casei Regale, însă după ce regele a fost forțat să abdice, scriitorul Mihail Sadoveanu, în calitate de președinte al Societății Scriitorilor, a transformat acest hotel într-un loc de creație și odihnă pentru scriitori. Așa a apărut Casa Scriitorilor de la Valea Vinului.

Cele două clădiri și foișorul din curte au adăpostit cele mai luminate minți ale scriitorilor români.

Aici și-au găsit inspirația și au scris în liniște Liviu Rebreanu, George Coșbuc, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, dar și Ana Blandiana, Andrei Pleșu, Hortensia Papadat-Bengescu sau Alexandru Mitru.

După Revoluția din 1989, complexul a rămas în custodia Uniunii Scriitorilor din România, însă la un moment dat, unul dintre președinții Uniunii, Nicolae Manolescu, consideră complexul de la Valea Vinului ca fiind prea departe și lipsit de valoare, așa că Uniunea Scriitorilor a lăsat de izbeliște complexul. Cu toate demersurile făcute de autoritățile locale, respectiv Primăria comunei Rodna, de care aparține satul Valea Vinului, Uniunea Scriitorilor din România a refuzat cu încăpățânare să ajungă la o înțelegere cu autoritățile locale pentru a stopa distrugerea acesteia.

În 2013, scriitorii din Bistrița i-au cerut lui Varujan Vosganian, prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România la acea vreme, aflat la Bistrița la Gala Premiilor Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, să intervină. „Puteți să uitați de Valea Vinului. Nu putem s-o reabilităm. Cheltuielile sunt prea mari. Vremurile în care scriitorii mergeau în astfel de locuri să creeze au trecut din păcate. Nu am primit nicio susținere din partea autorităților de aici”, le-a spus la acea vreme Vosganian scriitorilor din Bistrița-Năsăud.

În zadar a încercat primarul comunei Rodna, Alexandru Nășcan, să primească, într-o formulă, în administrare Casa Scriitorilor din Valea Vinului. Nimeni nu a mișcat nimic, iar clădirea s-a degradat de la o zi la alta.

Furate bucată cu bucată și vandalizate

O bună perioadă de timp după ce scriitorii au renunțat la această locație, casa a fost păzită, însă de mai bine de un an, ea a rămas în paragină. În mai puțin de un an a fost distrusă aproape în totalitate.

Toate bunurile din cele două clădiri a fost furate, hoții au demontat toate sobele de teracotă din încăperile clădirii și le-au furat bucată cu bucată. Au demontat băile, au furat vesela, scaunele și mesele, paturile, mobilierul din încăpere, până și prizele și lustrele au fost furate… Ce-a mai rămas a fost distrus, făcut bucăți și trântit în mijlocul camerelor.

Cu toate acestea, poliția, care a fost sesizată de Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național, a venit la fața locului și, șocant, a stabilit că imobilul s-a degradat din cauze naturale. Din păcate, și procurorii de la Judecătoria Năsăud sunt de acord cu cele constatate de polițiștii care au ajuns la Valea Vinului.

Începând cu luna iunie 2014, fosta stațiune a scriitorilor a devenit teren de „luptă” în bătălia pentru resurse care s-a dat și încă se mai dă la Valea Vinului. Astfel dintr-o locație funcțională, căreia îi trebuia branșat doar curentul electric, Casa Scriitorilor s-a tranformat cu repeziciune într-o ruinată amintire a ceea ce a fost, până nu demult. Sesizată, poliția a cercetat și a cercetat pînă a reieșit că, din „cauze naturale” au fost demontate și furate sobele de teracotă, plitele de gătit, au fost smulse prizele, becurile, chiuvetele, toaletele și țevile pentru apă, au fost furate vesela, frigiderele, mobilierul, perdelele, lenjeria, păturile și plăpumile.

Ulterior, chiar și Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud a ajuns la aceeași concluzie! Cauze naturale pe toată linia! Astfel, din adresa remisă Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Național rezultă indubitabil că „organele de cercetare au mai constatat că degradarea celor două corpuri de clădire și a anexei (fosta baie) se datorează cauzelor naturale (intemperiilor) și a lipsei de preocupare pentru efectuarea unor lucrări de întreținere/consolidare. („¦) Din probele administrate de către organele de cercetare a rezultat că deteriorarea imobilelor nu este rezultatul vreunei infracțiuni intenționate din partea vreunei persoane”, explică revoltată scriitoarea Florica Dura, administratorul Fundației „Florica Dura” care organizează încă an de an la Valea Vinului întâlnirea celor mai buni scriitori din țară.

„După vandalizare și jaf au venit la rând jefuitorii de păduri. Care, în complicitate cu autoritățile locale, poliție și unii dintre localnici, au transformat tot perimetrul stațiunii – una dintre cele mai mari suprafețe imobiliare din Valea Vinului – în platformă primară pentru depozitarea buștenilor. S-a accentuat degradarea colțului dinspre sud a pavilionului 2 și a fost arată la propriu curtea stațiunii de mașinile venite la încărcat și de taf-urile care au cărat buștenii din partidele aflate în apropiere. Printre picături, puși de cineva sau din proprie inițiativă, puștii mai răsăriți din localitate au pus foc din două puncte pavilionului 1, într-o sâmbătă seara, către miezul nopții. Norocul stațiunii a fost că alți copii au observat focul și cu ceva ajutoare a fost repede stins!”, mai povestește revoltată scriitoarea.

 

Clădirile stau să pice, dar Ministerul Culturii nu vrea să le claseze, deși au o valoare deosebită

Uniunea Scriitorilor din România a renunțat în urmă cu câțiva ani la concesiunea clădirilor de la Valea Vinului, terenul fiind al statului român, numai clădirile sunt concesionate către Uniune. De atunci, Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Bistrița-Năsăud încearcă să declare clădirile de la Valea Vinului monumente istorice. Actele sunt făcute, specialiștii susținând că acestea se încadrează în toate cerințele impuse de Legea monumentelor istorice, însă lucrurile nu se mișcă deloc la minister.

Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Național Bistrița-Năsăud a făcut numeroase demersuri pentru clasarea ca monument istoric a celor două clădiri, însă în zadar.

„Pentru Casa Scriitorilor am întocmit un dosar de clasare pe care l-am trimis anul acesta încă o dată la minister. Prima solicitare a fost făcută încă din 2014 și, din păcate, până acum nu a mai venit răspunsul, iar Direcția pentru Cultură a reluat procedurile de clasare, însă deocamdată documentele nu sunt puse în discuție la nivelul ministerului”, explică directorul instituției, Alexandru Uiuiu.

Dosarul pregătit de Direcția pentru Cultură este unul complet, dorinței de a salva monumentul de la Valea Vinului alăturându-i-se și o firmă de arhitectură care a realizat toate actele necesare, gratuit.

„Încercăm deocamdată clasarea și punerea sub protecția legii a acestui obiectiv. În 2011, Uniunea Scriitorilor s-a retras de la Valea Vinului și și-a retras și angajatul pe care-l avea la complex. Faptul că pentru 8 milioane de lei, cu cât îl plătea pe lună pe paznicul care administra această zonă, a deschis drumul distrugerii unui obiectiv cu așa semnificație culturală este revoltător. Apoi, cei care exploatează lemnul în acea zonă au intrat în curtea complexului și și-au depozitat lemnele. Au rupt doi dintre stâlpii de susținere ai balconului. Am încercat să punem lacăte de mai multe ori, am discutat chiar cu cineva din sat pe care l-am plătit să aibă grijă de imobil, dar oamenii se tem. Nu are nimeni curaj să meargă peste cei care se ocupă cu exploatarea lemnului. Am dat poliției fotografii, inclusiv cu numere de mașini ale celor care au intrat în curtea imobilului și au făcut distrugerile respective, iar ei susțin în continuare că sunt cauze naturale. Noi vorbim de acest complex care este la 80 km de Bistrița, dar Primăria Rodna e la 5 km, sătenii sunt la 100 m și degeaba. Ar putea fi dat unui consorțiu de universități și întrebuințat de facultățile de cercetare și ar putea fi salvat. Clasificarea ca obiectiv de clasă B este foarte ușoară, adică Ministerul Culturii avizează ceva ce-i aparține. După clasare s-ar putea obține până la 500 de mii de euro pentru renovare. Următorii pași pe care noi i-am recomandat și care nu mai țin de noi – să se rezolve rapid clasarea și darea în administrare. Nu e greu de obținut un proiect de finanțare și, până la intrarea în iarnă, poți să ai complex minunat”, mai adaugă Alexandru Uiuiu.

Alte articole recomandate

1 Comentariu

  1. Daca, era ,,vorba de construirea unei ,,biserici , imediat se gaseau ,banii necesari si se rezlova urgent ,,,Oameni buni ,,toate relele ,pornesc de la lipsa de ,,CULTURA , ADICA EDUCATIE , SI NU DE LA NR . DE BISERICI ,, Putem avea ,, sute de biserici in feicare sat ,, daca oamenii sunt ,,needucati , si bolnavi ,, NE PIERDEM CA NATIE , SI IDENTITATE,, In Rodna ,din tot a doua casa-familie , este cate un om plecat la lucru la straini ,, Iar cei ramasi ,,ingroasa randul analfabetilor,, Ce poti sa le mai pretinzi de la acesti ,,needucati ???

Trimite un comentariu