Sute de mii de elevi așteaptă ca masa caldă și ieftină să fie cândva un drept, așa cum sunt în prezent laptele și cornul. Să-și desfășoare activitatea într-un sistem organizat care să le asigure un stil de viață sănătos.
Programul guvernamental „Cornul și Laptele” începe să nu mai placă. „Fiică-mea vine acasă cu stomacul plin de pâine și nu mai am cum să-i dau să mănânce ce-i pregătesc. Nu știu ce văd ei sănătos în cornul acela și de ce nu vor să varieze, să le dea, de exemplu, suc proaspăt de fructe, în loc de lapte,” spune o mămică.
Pentru continuarea programului „Cornul și laptele”, în strategia României pentru 2015-2016, este vizată o finanțare europeană de peste 13 milioane de euro, prin care s-ar asigura distribuția de produse lactate pentru aproximativ două milioane de copii. Activitățile de formare a comportamentelor alimentare responsabile sunt programate însă pentru anul școlar 2016-2017.
Celălalt program guvernamental, de încurajare a consumului de fructe proaspete în școli, pentru anul 2015 „“ 2016 valorează 44.68 de milioane de lei, din care aproximativ 31.6 milioane sunt alocate prin finațarea europeană rambursabilă. 5.82 de milioane din suma totală acoperă activități de educație non-formală prin care elevii să-și dezvolte comportamente alimentare sănătoase. Copiii ar trebui să înțeleagă cum funcționează natura și ce înseamnă un fruct natural prin vizite în livezi, grădini și sere, în stații de cercetare pomicolă, sau prin activități de grădinărit. Ar trebui să meargă la degustări, târguri și expoziții de legume și fructe, să se joace organizând zile de recoltă ori să se întreacă pe la concursuri pe teme de alimentație sănătoasă.
Singura evaluare care a urmărit eficiența acestui program a fost realizată în 2011. Raportul comandat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură arăta atunci că nu s-au produs modificări semnificative în preferințele culinare ale elevilor români. Activitățile de grădinărit, vizitele în livezi, degustările și celelalte activități de cunoaștere a proceselor agricole n-ar fi primit, conform raportului, suficientă atenție din partea partenerilor implicați.
Mâncare gătită în loc de gustări
De-a lungul timpului, cele două programe au fost criticate pentru calitatea scăzută a produselor. Ultimul raport al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor evaluează situația națională în semestrul al II-lea din anul școlar 2014-2015. În această perioadă au fost oprite de la distribuție 18.158 de kilograme de produse lactate, în valoare de peste 80 de mii de lei. Principalele probleme țin de distribuirea produselor expirate sau aflate la limita datei de valabilitate, de lipsa spațiilor corespunzătoare de depozitare sau de nerespectarea unor cerințe obligatorii, de către producători, precum inscripționarea etichetelor cu lista completă de ingrediente și aportul nutritiv aferent.
Dincolo de aceste nereguli, programul „Cornul și laptele” este contestat din pricina aportului scăzut de nutrienți, pentru elevii cărora îi este, practic, destinat. Gândit ca măsură de prevenire a abandonului școlar prin suplimentarea alimentației în rândul copiilor săraci, programul nu asigură, totuși, o sursă de hrană suficient de consistentă. Încă din 2013 a fost înaintat spre Senat un  proiect, prin care adolescenții ar fi avut parte de o masă caldă pe zi. Deoarece școlile nu dispun de spații adecvate pentru servirea mâncărurilor gătite, proiectul de lege nu a fost adoptat. Tot în 2013, un alt proiect legislativ propunea înlocuirea gustării de la școală cu un pachet alimentar care să asigure o alimentație mai variată.
În măsura în care elevii care încep școala la ora 12.00 nu-și pot lua prânzul în familie, o soluție simplă ar fi să se amîne programul școlar cu o oră. Atunci s-ar pune însă problema randamentului pe care îl au copiii, la școală, când rămân la ore până târziu. Un prânz gătit, servit la școală ar însemna:
- „un plus pentru familiile în care se gătește o dată sau de două ori pe săptămâna (conform nutriționiștilor, orice aliment care este depozitat mai mult de 24h după gătire, își pierde toate valorile nutritive);
- copilul, la achiziția unui produs, nu discerne între un aliment sănătos și mai puțin sănătos (altfel, nu ar mai cumpără alimente nesănătoase), iar prin acest prânz se poate controla aportul de calorii;
- printr-un astfel de program, România s-ar alinia țărilor europene;
- varietatea alimentelor consumate ar fi mai mare, astfel încât organismul va primi toți nutrienții esențiali, în special vitaminele și mineralele atât de necesare menținerii sănătății;
- s-ar crea o gamă largă de gusturi încă din copilărie, pe baza modelelor nutriționale;
- o pauză de prânz, de preferat între 12-12.30, ar ajuta elevii să se concentreze mai bine la diferite activități și să facă față mai bine efortului intelectual solicitant; în felul acesta s-ar reduce riscul de obezitate generat de mesele bogate servite în cursul serii”, după cum explică dr. Liliana Andrici, inspector de biologie.
Pe 17 martie 2016, ministrul educației, Adrian Curaj, a reiterat ideea înlocuirii programului „Cornul și laptele” cu o masă caldă. Demnitarul s-a arătat îngrijorat de faptul că tot mai mulți copii au ajuns la spital cu intoxicații după ce au consumat produse de panificație și lapte oferit în unele școli. „Mesajul e că ne preocupă o masă caldă pentru copii, asociat cu <școala după școală>. Încercăm să căutăm bani pentru că ne trebuie resurse consistente ca să trecem de la ce avem acum, cornul și laptele, la o masă caldă. Atunci când vom reuși să găsim resurse, sper eu că o parte bună din ele să fie asigurate din fonduri structurale, vom anunța. Copiii pot primi pachetele pregătite, să fie transportate de o firmă care duce așa ceva cu toate testările potrivite, cu tot ce trebuie, și ne gândim până la urmă și la efectul pe care l-ar avea asupra copiilor noștri. Trebuie o schimbare reală și predictibilă a programului înspre masă caldă”, a spus ministrul Curaj.
Marian Banu. ISMB: ” Masa caldă pentru elevi, un program greu de pus în practică”
Despre șansele punerii în practică a programului ” O masă caldă la școală” vorbește mai realist profesorul Marian Banu, inspector și purtător de cuvânt al Inspectoratului școlar al Municipiului București. Capitala are 293 de școli, licee și colegii în care sunt înscriși aproximativ 240.000 de elevi, din care peste 100.000 învață în schimbul de după-amiază.
– Domnule inspector, cât de realist este programul ” O masă caldă la școală”?
– Pe cât de generos, pe atât de dificil de pus în practică. Programul ” laptele și cornul” a fost introdus din rațiuni sociale, ” masa caldă” are o componentă legată de alimentația sănătoasă a elevului”¦
– Când îl vedeți demarat?
– E dificil să vă răspund. Dar în ultimii ani au început, cu ajutorul primăriilor de sector, să apară din ce în ce mai multe unități de învățământ care și-au deschis cantine.
– Câte sunt la ora actuală?
– Cred că 20 de stat și tot atâtea private…
– Interesează pe cineva din Inspectorat că elevii care învață în schimbul de după-amiază practic sunt văduviți de masa de prânz?
– Nu înțeleg întrebarea”¦
– Credeți că elevii care învață începând de la ora 12:00 pot servi acasă prânzul la 11:00. Este o oră potrivită pentru a mânca a doua masă a zilei? Ca să nu mai vorbim de cei care încep la 11:00?
– Nu cred că mai există vreo școală în București care să cheme elevii la ora 11:00!
– școala generală nr. 89 a practicat acest orar anul trecut. Iar la școala numărul 96, ciclul al doilea începe la ora 10:00!
– Voi verifica, dar am dat directive clare în acest sens. Cel mai devreme, ora 12:00.
– Dar de ce nu ora 13:00? Elevii ar putea mânca liniștiți acas㔦
– În ultimii ani, o mare parte din școli au reușit să-i treacă pe elevi într-un singur schimb, de dimineață.
– Da, dar de când a apărut clasa pregătitoare zero, școlile s-au supraaglomerat și au revenit la două schimburi.
– Așa este, din păcate.
– Există vreo șansă pentru masa caldă la școală?
– Da, dar va fi foarte greu. școlile vor putea să găsească spațiu pentru aceste săli de masă, dar vor trebui să respecte multe condiții pentru a primi avizele necesare. Aici nu e loc de erori pentru că e vorba de sănătatea elevilor.