„Statul trebuie să intervină, altfel legea este degeaba!”

Fotografie de stock

Asociația pentru Educație și Justiție Socială, Human Catalyst, condusă de Laura Greta Marin, a reușit ca în 2011 să includă în Legea Educației un articol prin care programele „școală după școală” să fie finanțate din resurse bugetare. Programe prin care, după cursuri, în special copiii din medii dezavantajate, să beneficieze de o masă caldă și apoi să desfășoare diverse activități, inclusiv pentru rezolvarea temelor. Din păcate, nici acum legea nu este respectată.


„Părinții trebuie să se implice în școli”

Referindu-se la problema prânzului elevilor, Laura Greta Marin a precizat: „Normal că dispariția prânzului din alimentația copiilor are efecte negative asupra dezvoltării lor. Dar aceasta nu este o problemă de sistem, ci de organizare a școlilor, care își pot face singure programele orare de învățămînt, astefel încît elevii de clasele V-VIII să aibă posibilitatea să servească acasă sau la școală masa de prânz. Părinții trebuie să se implice. Se pot organiza în asociații, reprezentantul lor poate să pună această problemă în Consiliul Administrativ al școlii respective, se pot găsi soluții”. Reintroducerea pauzei mari de 20 de minute, chiar a uneia de o jumătate de oră, după prima oră de curs, apelarea de către școli la serviciile unei firme de catering, chiar înființarea unor mini cantine, se număra printre variantele propuse de președinta Human Catalyst: „Dar, din păcate, România se confruntă cu probleme mult mai mari și mai grave. Nu cu copiii care nu mai au timp să mănânce masa de prânz, ci cu cei care efectiv nu au ce să mănânce!”

Legea care funcționează doar pe hîrtie

În 2015, Human Catalyst a făcut un studiu în 102 școli, în special din mediul rural, în medii dezavantajate, unde majoritatea oamenilor trăiesc la limita sau sub pragul sărăciei. „Am constatat cu stupoare că doar în 15 la sută dintre școli a fost implementat programul școală după școală, deși legea este în vigoare din 2011. Iar acolo unde există aceste programe, care să ajute copii din familii dezavantajate, din comunitățile de rromi, care să reducă abandonul școlar, o altă mare problemă, totul se face la inițiativa părinților, care strâng bani, sau prin programe aplicate de diferite ONG-uri”, spune Laura Greta Marin. Sistemul este blocat, nu funcționează. Doar pe hârtie, articolul 58 din Legea Educației rezolvă problemele: Statul poate finanța programele școală după  școală…” .

400.000 de elevi din România provin din medii defavorizate și familii care trăiesc la limita sărăciei, conform unui studiu Human Catalyst

Președinta Human Catalyst explică: „Chiar și această redactare este ambiguă, «Statul poate finanța». În realitate, de peste 4 ani, statul nu a finanțat deloc aceste programe. Am făcut adrese, memorii, am prezentat studii la Senat, Camera Deputaților, la Ministerul Educației. Singurii care nu ne-au răspuns niciodată au fost cei de la Minister, până la apariția acestui Guvern tehnocrat. Directorii școlilor spun că nu pot finanța aceste programe, pentru că nu au buget pentru așa ceva. Au dreptate. Ministerul Educației trebuie să găsească soluții de finanțare, la nivel național. Nu e de ajuns să faci o lege care nu s-a aplicat, de fapt, niciodată. Faptul că un ONG reușește să acceseze fonduri, să implementeze programul într-un număr de școli, pe o perioadă de un an-doi, nu rezolvă problemele de fond. Din păcate, inclusiv metodologia de aplicare a legii este la fel de vagă. Se spune că sursele de finanțare pot veni de la bugetul de stat, de la bugetul local, din sponsorizări ale părinților, din programe ale ONG-urilor. Dar cînd te duci și ceri bani, fiecare for te trimite la celălalt, pe motiv că nu sunt bani”.

 

„Directorii de școli sunt interesați doar dacă le oferi avantaje”

Metodologia de aplicare pentru „școală după școală” prevede obligatoriu că, în cadrul oricărui tip de astfel de program, obligatoriu copii trebuie să aibă parte de o masă caldă, decentă.

 

„Am cunoscut un român care provenea dintr-un sat uitat de lume din Oltenia. A luptat cu sărăcia de mic. Acum a ajuns să lucreze la mari companii de IT din SUA. Are bani și a vrut să ajute și el, să dea ceva înapoi. A mers la școli să facă donații, să ofere calculatoare, cărți, mobilier, biblioteci. A fost refuzat. Directorii s-au speriat, li s-a părut suspect, nu înțelegeau cum cineva să vrea să ajute complet dezinteresat. Asta este lumea în care trăim!”

Laura Greta Marin, președinte Human Catalyst

 

Cum stau lucrurile în realitate? Ne dezvăluie doamna Laura Greta Marin:”Dacă o organizație reușește să facă rost de bani și să aplice programul în niște școli, mai întâi trebuie să se înțeleagă cu directorii acelor școli. Toți întreabă: «Dar mie ce-mi iese din asta? Dar școala ce câștigă?». Ca să fie totul perfect, în cadrul unui program mai mare, unde ai la dispoziție fonduri mai mari, trebuie să îi asiguri directorului un salariu, fiindcă e de acord să facă asta, trebuie să plătești cadrele didactice care vor face treaba în orele de după programul lor, ceea ce e normal, dar trebuie să oferi și școlii respective ceva, un calculator, o imprimantă, lucruri de genul ăsta. Dacă nu îndeplinești aceste condiții, directorii de școli devin brusc neinteresați. Ä‚sta este adevărul, așa trebuie să procedezi. Ca să ajuți copiii unei școli, trebuie să ai o relație bună cu directorul. Dacă nu-i oferi nici un avantaj personal, nu poți să faci nimic!”.

30.000 de elevi renunță anual la școală, 12.000 din învățământul primar, 28.000 din cel gimnazial, conform unui studiu Human Catalyst

 

Curaj și nu prea de la noul Guvern

Pe 8 decembrie 2015, după instalarea noului Guvern tehnocrat, Human Catalyst a fost invitată la discuții cu ministrul Adrian Curaj, cu directoarea pe învățământul preuniversitar, Tania Irimia. Ministrul părea decis să sprijine la nivel național programul „școală după școală”, așa cum ar fi trebuit să se facă din 2011. „Problema era că, la venirea dânsului, nu fusese bugetat acest program. Era nevoie de o Hotărâre de Guvern pentru a se obține bani, nu mai exista varianta unei rectificări. S-a instituit un grup de lucru format de specialiști, condus de Tania Irimia pentru găsirea surselor de finațare, pentru redactarea unei propuneri de Hotărîre de Guvern. Domnul Curaj a spus că sprijină acest program, că și el a beneficiat de așa ceva pe vremea când era elev, că știe cât de mult înseamnă acest ajutor pentru cei defavorizați sau prea săraci. Urmează să avem curînd o nouă întâlnire și să vedem ce soluții a găsit Ministerul Educației”, a concluzionat Laura Greta Marin.

 

 

 

CE SPUNE LEGEA EDUCAȚIEI

ART. 58

(1) Unitățile de învățământ, prin decizia consiliului de administrație, pot să își extindă activitățile cu elevii după orele de curs, prin programe „Școala după școală”.

(2) În parteneriat cu autoritățile publice locale și cu asociațiile de părinți, prin programul „Școala după școală”, se oferă activități educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competențelor dobândite sau de accelerare a învățării, precum și activități de învățare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizații nonguvernamentale cu competențe în domeniu.

(3) Programele „Școala după școală” se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării.

(4) Statul poate finanța programul „Școala după școală” pentru copiii și elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii.


 

Alte articole recomandate

Trimite un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.