” Nici la privat, nici la stat, nu se respectă legea!” Valentin Sălăgeanu, expertul fundației Greenpeace România: " zilnic, pădurile noastre sunt agresate, tăiate, defrișate, în cele mai multe situații ilegal, de aici dezastru pe care îl vedem acum"

Imagine din pădure, la mijlocul anilor 2000, chiar după defrișări

62 de cazuri de tăieri ilegale/zi din pădurile României au fost înregistrate de autorități în perioada 2013-2014,  față de 50/zi în 2012 și 30/zi în perioada 2009-2011


Din 2007, Greenpeace este prezentă și în România. O fundație puternică, ce luptă inclusiv pentru salvarea pădurilor și oprirea tăierilor abuzive, ilegale, care au dus la dezastrul forestier de astăzi. Pădurea Băneasa nu a făcut obiectul unui studiu individual, dar Greenpeace România este implicată în monitorizarea cazurilor de tăieri ilegale din toate zonele împădurite din țară.

78% din tăierile legale în perioada 2013-2014, la nivel național, provin din cele trei județe, Cluj, Alba și Maramureș

Valentin Sălăgeanu este coordonator de campanie la Greenpeace România. Cunoaște situația pădurilor și este de părere că România se confruntă cu probleme extreme de grave ” atît din partea propietarilor particulari, dar și a autorităților statului, pentru că nimeni n-a respectat legea cînd a fost vorba despre păduri. Nu e un secret, în anumite posturi cheie de la Romsilva de exemplu, numirile s-au făcut politic, nu pe criterii de competență. E presiune foarte mare pe păduri, inclusiv pe cele virgine, sau protejate. Nu cunosc în amănunt situația Pădurii Băneasa, dar știu ce se întâmplă în toată țara și e clar că respectiva zonă din nordul Capitalei reprezintă o țintă, la fel cum se întîmplă în marea majoritate a pădurilor din România”. 

 

” Fără lege, fiecare a tăiat cum și cît a vrut”

Expertul Greenpeace România explică cum s-au derulat lucrurile din 2000 până la dezastrul de acum: „În 2000, cînd au început retrocedările pădurilor, a fost o perioadă de cîțiva ani de dereglementare. Legea nu prevedea compensații pentru proprietarii care nu își tăiau pădurile. Așa că oamenii au făcut ce au vrut, au tăiat, au vîndut lemn, să facă bani. Asta pe partea privată. În pădurile de stat s-a întîmplat cam la fel. Cei de la Garda Forestieră spun că au preluat grave probleme istorice. Argumentează că nu au personal să asigure paza pădurilor, că angajații sunt prost plătiți. Salariile pădurarilor sunt undeva pe la 1.400 de lei, iar, de exemplu, un camion plin cu lemn ar putea ajunge la 4.000 de lei. Vă dați seama că pentru 800-1000 de lei, s-au închis ochii la tăierile ilegale, practic la furturi. Așa s-a ajuns la dezastrul de acum. Marea problemă este că aceste tăierile ilegale au continuat în același ritm și după 2008, cînd a apărut noul Cod Silvic”. 

 

8,8 milioane de metri cubi de lemn dispărute anual în 2013-2014

Legal, în România, în ultimii ani, cota națională de tăiere este de 18-19 milioane de metri cubi de lemn. Conform datelor de la inventarul forestier anual, dar și a informațiilor Greenpeace Romania, au dispărut însă și alte 8,8 milioane de metri cubi în fiecare an în perioada 2013-2014. S-a tăiat ilegal, s-a furat. Autoritățile statului nu fac față sau sunt complice acestui volum de ilegalități.

0,6 milioane de metri cubi au fost investigate, din cele 8,8 milioane/an care au dispărut ilegal din pădurile României în 2013 și 2014  

Greenpeace România a realizat un studiu despre situația tăierilor abuzive și ilegale la nivel național pentru perioada 2013-2014. ” Am luat date oficiale de la autorități, de la Poliție, Garda Forestieră, Romsilva și am făcut un top al județelor unde s-au înregistrat cele mai multe cazuri de tăieri ilegale. Argeșul e pe primul loc, Bacăul și Mureșul completează podiumul. Clujul, este pe în topul volumului de lemn tăiat ilegal. De fapt, din câte știm, fostul șef al Direcției Silvice Cluj, Traian Martiș, este singurul care a fost condamnat de justiție pentru luare de mită și implicare în tăierile ilegale”.

Martiș, condamnat dar reangajat în sistem!

Fost șef al Direcției Silvice Cluj din 2012, Traian Martiș a instaurat imediat de la numire ” taxa pe scaun”, adică le cerea pădurarilor o ” cotizație” de câte 20.000 de euro anual, pentru a-și păstra funcțiile. Cei mai mulți au acceptat, dând frâu liber hoților de lemn, ca să poată strînge banii pentru șef. Îi plăteau cash sau în lemn furat. Trei pădurari l-au denunțat însă la DNA pentru practicile sale. Procesul a fost rapid, iar Martiș, care și-a recunoscut fapta, a fost condamnat la 3 ani și 10 luni cu suspendare. A făcut arest doar 30 de zile. După condamnare, culmea, a fost reangajat în sistem, ca șef serviciu la Ocolul Silvic Gilău, responsabil cu reîmpădurirea suprafețelor taiate legal sau ilegal! Iar cei trei pădurari care l-au denunțat au fost dați afară din serviciu!

52,1 milioane de euro este prejudiciul estimat de autorități, la scară națională, doar pentru anii 2013 și 2014, în urma tăierilor ilegale din pădurile României

Top 10 județe după numărul de cazuri de tăieri ilegale din 2013-1024, conform raportului Greenpeace România

1.Argeș      5851 cazuri

2.Bacău      3538 cazuri

3.Mureș     3351 cazuri

4.Bihor      2223 cazuri

5.Covasna 2188 cazuri

6.Neamț     2097 cazuri

7.Vâlcea     1934 cazuri

8.Gorj        1892 cazuri

9.Brașov    1729 cazuri

10.Harghita         1720 cazuri

 

Top 3 pe județe, în funcție de volumul de lemn taiat ilegal în 2013-2014, conform raportului Greenpeace România

1.Cluj    377.455 metri cubi

2.Alba   232.388 metri cubi

3.Maramureș  178.535 metri cubi

 

Alte articole recomandate

Trimite un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.