Construită în secolul XIV și pictată între anii 1514-1516, biserica bistrițeană aflată într-o avansată stare de degradare a pus România pe harta celor mai importante descoperiri creștine din Europa: cercetători maghiari au descoperit o copie după o pictură murală a lui Giotto, un episod biblic în Marea Galileei, după care mai există doar trei reproduceri fidele, la Pistoia, Strasbourg și Florența.
Sute de biserici și zeci de castele vechi din Transilvania se prăbușesc puțin câte puțin în fiecare an, sub ochii indiferenți ai autorităților. În fiecare zi moare câte un pic din istoria unui patrimoniu extrem de bogat pe care România l-a avut cândva. Un patrimoniu pe cale de dispariție, ridicat în urmă cu sute de ani, cu multă trudă, un patrimoniu care a rezistat în picioare sute de ani, peste care au trecut intemperii, incendii, inundații, însă este pus la pământ acum de indiferența autorităților.
În Bistrița-Năsăud, peste 70 la sută din monumentele istorice sunt într-o stare avansată de degradare. Aproape 30 de biserici evanghelice sunt la un pas de a fi pierdute, singurele salvate sunt cele cumpărate de ortodocși sau cele în care s-a investit – însă numărul acestora este foarte mic „“ doar două.
Între zidurile de piatră, bisericile din Bistrița-Năsăud ascund comori inestimabile, descoperite și apreciate numai de străini. Relicvele creștine descoperite între ruinele vechii Biserici Evanghelice de la Jelna, precum și pământ de la Mormântul Sfânt din Ierusalim, fragmente din veșmântul Fecioarei Maria, fragmente din coroana de spini a lui Iisus Hristos și oseminte ale sfinților au impresionat străinii. Istoria acesteia, deși cunoscută în rândul autorităților, a fost ignorată până când întreaga Europă a tras un semnal de alarmă și încearcă acum să pună mână de la mână pentru a salva niște ruine. Niște ruine extrem de prețioase și apreciate mai mult de francezi, maghiari și olandezi decât de români.
O istorie. A degradării…
Biserica a fost construită în secolul al XIV-lea, a fost pictată între anii 1514-1516 și decorată cu imagini ale Sfântului Petru, cel care a fost ocrotitorul acesteia și a oferit și hramul bisericii.
Inițial, imediat după construcție, a fost lăcaș de cult catolic, iar în anul 1455 – spun cercetătorii, edificiul adăpostea relicve extrem de importante pentru creștini. În anul 1558, obiectele catolice au fost vândute, iar biserica a devenit luterană.
„Odată cu evacuarea, în toamna anului 1944, a populației germane, satele au fost depopulate, iar bisericile au rămas fără enoriași. Biserica Evanghelică din Jelna, rămasă fără credincioși, s-a deteriorat treptat, fără ca proprietarul să se preocupe de conservarea sau valorificarea sa. După reînființarea Direcției Monumentelor în anul 1990, cunoscându-se valoarea arhitecturală și starea de conservare a monumentului, acesta a fost inclus într-un program prioritar de restaurare. În 1991 au fost realizate lucrări de protecție a decorului bisericii, urmând a se finaliza un proiect amplu de restaurare, care, ulterior, nu a mai fost definitivat, iar lucrările de protecție inițiate în anul 1991 s-au degradat. Infiltrațiile de apă și desprinderile tencuielilor au pus în evidență fragmente de frescă, ce se pierdeau an de an. În 1998, câteva fragmente de pictură au fost extrase, conservate și aduse la Muzeul din Bistrița. Un proiect de conservare a ruinei a fost elaborat prin demersul Asociației Nosner Land, de către o echipă de voluntari: arhitecți, ingineri, istorici, în anul 2010, când, pentru a semnala valoarea artistică și patrimonială a bisericii, a fost vernisată o expoziție și a fost realizat un album dedicat monumentului. Proiectul a primit avizul Comisiei Naționale a Monumentelor, însă lipsa resurselor financiare și a actelor de reglementare a proprietății a stopat derularea proiectului, deși în anul 2013 a existat un angajament din partea Institutului Național al Patrimoniului în acest sens”, explică Alexandru Gavrilaș, managerul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud.
La începutul lui 2012, Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice din România a discutat cu reprezentanții Consiliului Județean Bistrița-Năsăud despre trecerea în administrarea județului a Bisericii Evanghelice de la Jelna. Condiția reprezentanților bisericii era ca ruinele clădirii-monument să fie restaurate și conservate, la fel ca și monumentele funerare din cimitirul bisericii. O altă condiție a fost ca după restaurare să fie montată și o plăcuță cu informații despre vechiul proprietar al bisericii.
Deși au trecut patru ani de la aceste discuții, nimeni nu a mai mișcat niciun deget, iar în tot acest timp comoara de la Jelna s-a degradat și mai mult.
În 2014, Alexandru Moraru, directorul Institutului Național al Patrimoniului, a alocat 50.000 de lei pentru începerea unor lucrări de intervenții de urgență la Biserica Evanghelică din Jelna după o vizită pe care a făcut-o în această zonă. Din păcate, statutul juridic încă neclar al bisericii a dus la pierderea acestor bani, iar biserica s-a degradat în continuare.
Comorile noastre, văzute de alții
Anul acesta, cercetătorii maghiari au făcut publice descoperirile lor legate de această biserică, probabil cea mai încărcată de istorie biserică din țară.
Ea a găzduit de-a lungul anilor fragmente din veșmântul Fecioarei Maria, fragmente din coroana de spini a lui Iisus Hristos, pământ din Sfântul Mormânt de la Ierusalim, dar și moaștele unor sfinți precum Sfântul Gheorghe, Sfântul Ioan și Sfântul Pavel.
După doi ani de cercetări, istoricii au descoperit că în biserica de la Jelna se mai păstrează câteva elemente dintr-o copie după pictura murală intitulată Navicella semnată de Giotto di Bondone, un celebru pictor și arhitect italian. Pictura înfățișa episodul biblic petrecut la Marea Galileei, atunci când Iisus ar fi mers pe apă, în pictură apărând și Apostolii, dar și Sfântul Petru, care este salvat din valuri de Iisus Hristos.
Originalul operei Navicella a fost pictată în basilica Sfântul Petru din Roma, considerată centrul catolicismului european, și avea o dimensiune de 10 x 14 metri.
În lume mai sunt doar trei astfel de copii, însă cea de la Jelna ar fi a patra replică și, deși degradată în proporție de 80 la sută, este considerată de specialiști drept o reprezentare extrem de fidelă a operei originale a lui Giotto, precum cea de la Florența.
Cercetătorii clujeni au descoperit că biserica din Jelna este și una dintre cel mai bine documentate biserici din Transilvania. Istoricul dr. Adinel Dincă, de la Institutul de Istorie George Barițiu din Cluj-Napoca, spune că lăcașul de cult care datează din secolul al XIV-lea are și un registru de socoteli cu 200 de pagini.
„Acesta conține evidența tuturor cheltuielilor și investițiilor care s-au făcut la Jelna. Unele pagini surprind inclusiv date despre viețile preoților care au slujit, dar și despre proprietățile pe care le-a deținut biserica evanghelică în zonă”, explică istoricul care spune că un astfel de registru a mai fost găsit doar la Biserica Evanghelică din Sibiu, însă nu avea mai mult de 40 de pagini.
Deocamdată, registrul găsit la Jelna este în plin proces de prelucrare și descifrare a datelor conținute.
Istoricul clujean spune că o parte din preoții care au slujit au fost școliți la Viena și la Cracovia, descoperind informații despre biserica de la Jelna în documentele de la Vatican. „Am avut plăcerea de a găsi informații despre această biserică inclusiv la Vatican. Este una dintre cel mai bine documentate biserici din Transilvania”, a mai povestit dr. Adinel Dincă în cadrul unei conferințe dedicate acestui monument.
La jumătatea lunii februarie, cercetătorii maghiari care au studiat mai bine de doi ani acest monument au făcut o serie de dezvăluiri impresionante legate de biserica din Jelna, care a adăpostit și osemintele regelui Ladislau al Ungariei, cercetătorii maghiari descoperind și replica mozaicului realizat de Giotto pentru basilica din Roma.
Pictura descoperită în ruinele bisericii de la Jelna se presupune că datează tot din secolul al XIV-lea, ca și celelalte trei replici care mai există în lume „“ una la Pistoia, una la Strasbourg și una la Florența.
Descoperirea de la Jelna a creat un val intens de discuții între cercetătorii maghiari, care au analizat situația bisericii în cadrul unei conferințe dedicate monumentelor istorice, la Budapesta.
Despre minunățiile Bisericii Evanghelice din Jelna „care au ajuns de la strălucire la năruire” a scris și faimosul cotidian Le Figaro, care se întreba ce mai poate fi salvat din această bijuterie, abandonată de multe decenii.
Mai bine mai târziu… numai să nu fie prea târziu…
Abia după ce cercetătorii maghiari au făcut cunoscute lumii întregi comorile de la Jelna, autoritățile din Bistrița-Năsăud au ieșit din amorțeală. La două săptămâni după apariția rezultatelor publicate de cercetătorii maghiari, autoritățile din Bistrița-Năsăud s-au trezit la realitate și au început să reacționeze. Doctorul Papp Szilard de la Muzeul de Arte din Budapesta, istoricul care a descoperit minunăția dintre ruine, a fost invitat la Bistrița pentru a prezenta autorităților și cercetătorilor ceea ce a descoperit.
„Avem de-a face cu cea de-a patra copie a celebrului mozaic. Este destul de surprinzător să găsești o asemenea operă reprodusă într-un sat aflat la periferia lumii creștine și foarte departe de Roma”, a spus istoricul maghiar, care este sigur de rezultatele cercetării lui, ipoteza sa fiind susținută și de cercetătorii de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca.
Zilele acestea, biserica a fost, într-un final, predată autorităților județene, care încearcă acum să finalizeze actele de intabulare a ruinelor și, apoi, monumentul va ajunge în administrarea complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, spre marea bucurie a managerului Alexandru Gavrilaș, care a încercat de mulți ani împreună cu Asociația Nosner Land să conserve o parte din minunățiile bisericii de la Jelna.
„Am făcut alături de alți colegi și prieteni „“ voluntari, un proiect, dar acesta a rămas suspendat o bună perioadă de timp din cauza faptului că atragerea de fonduri de orice formă presupune un proprietar. Dacă vechiul proprietar nu și-a asumat niciun fel de rol în conservarea monumentului istoric, actualul proprietar, respectiv Consiliul Județean, și-l asumă”, a precizat Alexandru Gavrilaș, care alături de specialiștii maghiari și clujeni vor să miște lucrurile cât mai curând.
Istoricii avertizează că biserica nu va mai rezista încă o iarnă și dacă autoritățile nu intervin rapid, aceasta se va dărâma cu totul.
Surprizele nu se opresc însă aici! La finalul lunii martie, o handbalistă olandeză și un medic psihiatru din Ungaria au venit la Bistrița, impresionați de comorile descoperite la biserica din Jelna, dispuși să se implice în strângerea de fonduri necesare pentru reabilitarea bisericii evanghelice.
Lois Abbing, handbalista olandeză care momentan joacă la HCM Baia Mare, iar din vară va evolua la Issy Paris, a vizitat biserica din Jelna împreună cu medicul Tibor Kollar, liderul proiectului de strângere de fonduri din Ungaria, iar apoi au anunțat autoritățile că reprezintă o asociație ce vrea să salveze monumentele istorice și că biserica de la Jelna este pe listă.
Lois Abbing este și ambasador UNICEF al Bunăvoinței și vrea să atragă atenția asupra obiectivului fascinant de la Jelna, dar și să se implice în atragerea de fonduri pentru salvarea acestuia. „Vreau să dau și altceva României, pe lângă activitatea mea sportivă. Voi încerca să atrag atenția oamenilor asupra acestei biserici despre care aș vrea să aud numai lucruri bune în viitor”, a precizat Lois Abbing într-o conferință de presă.