Poliția Patrimoniului: 51 de ofițeri și zeci de mii de obiecte culturale dispărute

În cadrul IGPR, există un departament specializat pentru protejarea patrimoniului. Lipsa masivă de personal și aberațiile legislative constituie însă un obstacol major în eficientizarea muncii ofițerilor. și-au trecut totuși în cont și succese de răsunet, precum recuperarea brățărilor dacice sau a unei statui reprezentându-l pe Hercule, cotată la circa 800.000 euro


Într-un album publicat anul trecut în colaborare cu fundația „Collegium XXI”, Inspectoratul General de Poliție (IGPR) prezenta pe 250 de pagini o colecție impresionantă de obiecte de patrimoniu recuperate de pe piața neagră internă și externă în ultimii 15 ani. Este perioada de când funcționează un departament special, așa-numita Poliție a Patrimoniului, care și-a trecut în portofoliu readucerea în muzee sau în colecțiile particulare a sute de monezi antice, tabulae romane, arme preistorice și orientale, tipărituri vechi românești, icoane de ev mediu, tablouri de Grigorescu, Luchian și Tonitza, flori de mină sau resturi paleontologice.

729 de infracțiuni în domeniul patrimoniului se aflau în instrumentare la data de 1 ianuarie: 84 sunt infracțiuni de furt din situri arheologice, biserici, mănăstiri, muzee, colecții publice sau particulare

E vorba despre valori de patrimoniu estimate, în total, la circa 3 milione de euro.  Iar pe lista albă apar, printre altele, celebrele brățări dacice, 13 la număr, a căror saga a durat mai bine de un deceniu, cu ramificații în Germania și SUA. și o superbă statuie a lui Hercule din epoca romană, găsită accidental pe un șantier de lângă Alba Iulia, spartă de cupa unui excavator și fărâmițată inițial în mai multe bucăți ajunse în posesia celor care le descoperiseră. Oamenii au încercat ulterior să vândă clandestin opera de artă cu 6.000 de euro, fiind însă prinși. Lucrări similare au fost licitate oficial la prețuri de circa 800.000 de euro!

 

Polițiști cu studii de arheologie, arte plastice sau istorie

 șeful Poliției Patrimoniului, comisarul-șef Bogdan Carp (sursa digi24.ro)
șeful Poliției Patrimoniului, comisarul-șef Bogdan Carp (sursa digi24.ro)

Ce stă însă în spatele acestor dosare poleite? La nivel național, acționează doar 51 de polițiști specializați în domeniu: câte unul pentru fiecare județ al României, mai puțin la București, Cluj și Hunedoara, unde există doi. „Majoritatea polițiștilor care desfășoară această activitate au fost angajați din sursă externă, având studii de arheologie, arte plastice, istorie, arhivistică”, spune IGPR, care susține că,  în ultimii 5 ani, au fost recuperate aproape 27.000 de bunuri culturale mobile cu o valoare de peste 1,3 milioane de euro. șeful Poliției Patrimoniului este comisarul-șef Bogdan Carp.

Printre cazurile ajunse deja în instanță se numără, conform IGPR, și „furtul a 114 icoane vechi (dintre care 82 au fost recuperate) din mai multe biserici monument istoric  de pe raza județelor Hunedoara, Mureș și Vâlcea. Au fost trimise în judecată 5 persoane, care au fost ulterior condamnate la pedepse cuprinse între 5 și 8 ani (nu sunt definitive), pentru infracțiuni de furt calificat, complicitate la furt calificat și distrugere”.

 

„Eficiență subminată”

„Raportul Prezidențial pentru Patrimoniu” din 2009 punctează însă condiția reală a Poliției de specialitate: „Nu poate face față nici pe departe nivelului fără precedent atins de acțiunile de jaf și distrugere asupra patrimoniului național. Eficiența poliției de patrimoniu este fundamental subminată de câteva realități evidente, dintre care notăm în primul rând deficitul masiv de personal. Existența unui număr de angajați care nu ating un barem minimal necesar unei desfășurări în condiții normale a activităților, face ca activitatea în domeniul protecției monumentelor istorice și siturilor arheologice să se transforme cel mai adesea într-un eufemism”.

„Sunt mulți preoți care dau jos vechile iconostase, de multe ori din prostie, ca să facă altele mai strălucitoare. Iar icoanele rupte de pe iconostas ajung să fie vândute pe blat prin târguri și nici n-ai cum să le identifici proveniența în lipsa unor evidențe clare atâta vreme cât bisericile refuză să-și inventarieze bunurile deținute”

sursă din piața patrimoniului

Plus încă un detaliu: „Eficiența este diminuată dramatic și din cauza dificultății practic insurmontabile de a evalua prejudiciul rezultat prin distrugerea monumentului istoric sau a sitului arheologic. Pentru a se da curs unui dosar întocmit de Poliția de Patrimoniu, procuratura cere o evaluare financiară. Acest tip de apreciere a valorii unui monument constituie o aberație de principiu, fiind în sine exterioară oricărui criteriu care face dintr-un asemenea monument o valoare inestimabilă a patrimoniului național”.

 

„Nu predai un telefon găsit, ai dosar penal. Nu declari o sabie veche descoperită, ai doar amendă”

Surse din domeniu vorbesc și despre alte frâne existente la nivelul Poliției de Patrimoniu. Bunăoară, câteva stupidități legislative, precum aceea că ofițerii au voie doar să constate infracțiuni, nu și să acorde contravenții. Adică pot solicita deschiderea unor dosare penale pentru fapte grave, dar n-au posibilitatea de a acorda și amenzi în situații mai puțin periculoase. O altă anomalie: dacă cineva pierde un telefon mobil, iar găsitorul nu-l predă, i se întocmește dosar penal. În schimb, dacă descoperi pe câmp o sabie foarte veche și nu o declari, riști maximum o amendă!

Povestește o persoană implicată în dosare de patrimoniu: „Dacă reproduci un tablou de Grigorescu neclasat în patrimoniu și vrei să-l vinzi ca fiind un Grigorescu original, asta poate fi maximum o înșelăciune. E o infracțiune care, pe Noul Cod Penal, se închide prin înțelegerea părților. Adică, de multe ori, Poliția rămâne cu buza umflată, nu face decât să-l ajute pe păgubit să-și recupereze banii și stop, fiindcă intervine pactul între părți. Nici măcar tabloul nu-l poate confisca, așa că falsul are toate șansele să reapară pe piață, într-un alt loc”.

Èšara lui Brâncuși nu are expert în Brâncuși!

și încă un exemplu: „Muzeele sunt obligate să-și verifice anual inventarele, dar marea majoritate o fac doar scriptic, de la birou, direct în computer, fără să treacă din nou în revistă, piesă cu piesă, fiecare obiect din săli ca să se asigure că există fizic, nu doar pe hârtie”. Situația e verosimilă: în 2014, Muzeul Regiunii Porților de Fier a raportat după un inventar corect dispariția a aproape 600 de monede din aur și argint, o brățară dacică și o fibulă din anul 80 î.Hr., dispărute probabil într-o perioadă de reabilitare, când piesele instituției au fost mutate în diferite depozite din Turnu Severin.

O situație absurdă întâlnim și pe zona de arhitectură: „E o rușine, dar adevărul e că România nu are niciun expert în Brâncuși! Există unul în Elveția, care, pentru o eventuală expertiză, solicită un onorariu de zece la sută din valoarea lucrării. Așa că dacă ai o operă de Brâncuși de vreo 15 milioane de euro, plătești la expertul elvețian 1,5 milioane de euro ca să-ți confirme că e o lucrare veritabilă și, practic, trebuie să-l crezi pe cuvânt, fiindcă n-ai niciun alt element de comparație ca să estimezi corectitudinea expertizei. Ideal ar fi ca statul român să formeze un grup de trei, patru experți tineri pe Brâncuși, să-i trimită la specializare prin Franța, să le finanțeze formarea, după care să-i oblige să lucreze acasă o anumită perioadă de timp în virtutea investițiilor făcute pentru pregătirea lor”.

 

Alte articole recomandate

Trimite un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.