Inspector doctor: „Masa de prînz dispare exact atunci cînd elevul are mai multă nevoie de ea”

Fotografie de stock

Deși în România funcționează două programe pentru o alimentație responsabilă la școală, iar prin Ordinul Ministerului Sănătății din 2008 este interzisă comercializarea produselor nesănătoase în instituțiile de învățământ preuniversitar, copiii ajung din ce în ce mai repede să dezvolte tulburări alimentare.


În general, problema este pusă pe seama stilurilor de viață sedentare, o educație insuficientă în nutriție și preferințele pentru hrana procesată. Deși e un truism să spui că mesele regulate sînt preferabile și sănătoase, rareori se vorbește despre ce efecte are asupra elevilor înlocuirea mesei de prânz cu o gustare. În majoritatea școlilor în care se învață în două schimburi, copiii încep cursurile de după-amiază la ora 12.00, ceea ce le răpește posibilitatea de-a lua un prânz cald, acasă.

„Adeseori, elevul cu program de școală dimineața renunță cu ușurință la micul dejun, ceea ce favorizează apariția unor stări de hipoglicemie, care se manifestă printr-o stare de oboseală, uneori cefalee și chiar vertij. Acest lucru are drept consecință scăderea randamentului la efortul fizic și intelectual pe care copilul îl depune cel mai intens în cursul acestei părți din zi. Repartiția optimă a caloriilor pe mese este: 12-20% la micul dejun, 40-50% la masa de prânz, 25-30% la masa de seară (cina) și 10% la cele două gustări. Pentru acei elevi care învață după amiază se recomandă ca prânzul să fie servit cu cel puțin o oră sau cu jumătate de oră înainte de plecarea la școală”, explică prof. dr. Liliana Andrici, inspector de biologie în Iași. Pentru elevii care încep programul la ora 12.00, masa de prânz ar trebui luată, așadar, la 10.30, deci ar fi totuna cu micul dejun.

 

Organismul e afectat pe termen lung

Dincolo de dezechilibrarea organismului, care învață să se adapteze la un alt ritm de alimentare, pentru mulți dintre elevii români, perioada în care se petrece această schimbare este una vulnerabilă. În clasele V-VIII, când încep să învețe de după amiază, traversează pubertatea.

Liliana Andrici
Liliana Andrici

„În perioada prepubertară proporția masei grase și a celei musculare este similară la băieți și la fete, ponderea țesutului adipos fiind de 15-19%. În cursul pubertății, fetele acumulează mai mult țesut adipos, acesta reprezentând 22-26% din masa corporală, față de 15-18% la băieți. În cursul pubertății băieții câștigă de două ori mai multă masă musculară decât fetele. Are loc modificarea cantitativă și a localizării țesutului adipos. La fete țesutul adipos crește de la 17% din greutate la 24% în cursul adolescenței. La pubertate, are loc o creștere accelerată staturală (20% din înălțime) și ponderală (50% din greutate). Această creștere are loc în cinci-șapte ani, iar o parte importantă a acesteia, în 18-24 de luni”, detaliază inspectorul Liliana Andrici.

În această perioadă, dezechilibrele alimentare au cele mai puternice efecte asupra sănătății pe termen lung, fiind resimțite și la maturitate. Un program ușor amânat, care să permită prânzul acasă sau o masă caldă luată la școală s-ar potrivi mănușă pentru elevii care învață de la amiază. De cele mai multe ori însă nevoia meselor regulate pentru elevi nu este sesizată. În Iași, cel puțin, „nu au fost înregistrate sesizări din partea părinților în sensul amânării orelor de după-amiază, pentru a permite copiilor să ia masa în familie. Astfel, nu a fost pusă în discuție găsirea unei soluții pentru ca elevii ieșeni să poată beneficia de un prânz gătit în cadrul școlii. Chiar dacă o asemenea inițiativă nu a fost concretizată, considerăm că putem atrage atenția diverselor organizații care luptă pentru o viață mai bună în România, care se reflectă asupra unui proiect de anvergură care contribuie la sănătatea populației”, mai spune inspectorul Liliana Andrici.

Prevalența supraponderalității este ușor mai crescută la fete decât la băieți și semnificativ mai mare în mediul urban față de cel rural.

(Evaluarea stării de nutriție a copiilor din ciclul primar prin participarea la proiectul „European Childhood Obesity Surveillance Initiative”. Raport național 2013)

 

Adulți normali, copii cu tendințe accelerate de îngrășare

Conform raportului emis de OECD în 2014,  numai 50% dintre românii de peste 15 ani obișnuiau în 2012 să consume fructe zilnic. În topul țărilor indexate de OECD, România ocupa penultimul loc, alături de Bulgaria. Consumul zilnic de legume era ceva mai ridicat „“ 55% dintre persoanele de peste 15 ani. Conform statisticilor OECD, fructele și legumele ajung preponderent pe masa românilor cu un nivel de educație mai ridicat. Același raport arăta că dintre toate țările monitorizate, în România se înregistra totuși cel mai mic procent de oameni care suferă de obezitate, respectiv 7.9% dintre persoanele de peste 15 ani. Pe baza datelor colectate în 2008, statisticile europene  arătau, de asemenea, că România are cele mai mici probleme legate de greutatea peste medie, comparativ cu toate celelale țări.

Cu toate astea, în 2010, copiii de 6-11 ani din România erau cel mai puternic afectați de obezitate și probleme legate de greutatea peste medie, comparativ cu  cei din Italia, Germania, Olanda, Bulgaria, Lituania sau Turcia. 31.4% dintre ei sufereau de probleme legate de greutate.

În București, un studiu publicat în 2015, arăta că 31.6% dintre copiii de 6-18 ani ar fi supraponderali. În vestul României, 18.2% dintre copiii de 7-18 ani ar fi supraponderali din pricina consumului ridicat de dulciuri și a vieții sedentare, conform unui studiu publicat în 2014. În nord-estul țării, 22.6% dintre fetele de 6-10 ani și 24.6% dintre băieții de aceeași vârstă ar avea probleme legate de greutate,  după cum arată o  cercetare condusă în 2013. În această regiune, copiii din familiile cu venituri medii și ridicate ar fi predispuși la obezitate din pricina consumului ridicat de cartofi prăjiți și chipsuri. În familiile sărace, în schimb, obezitatea copiilor s-ar asocia cu lipsa fructelor din meniul zilnic și viața sedentară. În anul 2012, în Iași , 1.24% dintre minori sufereau de obezitate, iar cei mai mulți dintre ei aveau între 11 și 15 ani.

Calitatea vieții copiilor obezi este, cel mai adesea, mai scăzută decât a celor care nu se confruntă cu greutate peste medie. Ei devin ușor ținta ironiilor și au o stimă de sine scăzută, fiind predispuși la tulburări emoționale. În general, au puțini prieteni, iar statisticile arată că rezultate lor școlare sunt mai slabe decît ale celorlalți copii.

Alte articole recomandate

Trimite un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.